Persoanele cu un nivel scăzut al stimei de sine tind să aibă o perspectivă negativă asupra propriei persoane, motiv pentru care interpretează feedback-ul negativ, respingerile în context romantic şi refuzurile la angajare drept dovezi ce confirmă acea perspectivă. Un nou studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Waterloo şi de la Universitatea Wilfrid Laurier a relevat că este foarte probabil ca aceste persoane să nu îşi dorească să fie înveselite de prieteni.
„Oamenii cu un nivel scăzut al stimei de sine îşi doresc ca persoanele drage lor să-i vadă aşa cum se văd ei înşişi. Din acest motiv, ei reacţionează negativ atunci când prietenii lor le amintesc că ei îi văd într-o perspectivă pozitivă şi resping ceea ce noi numim «reîncadrarea pozitivă», adică exprimarea de afirmaţii optimiste şi încurajatoare”, explică profesorul Denise Marigold, coordonatorul acestui studiu.
Aceste persoane preferă, de regulă, validarea negativă, care transmite mesajul că sentimentele, acţiunile şi reacţiile lor sunt normale, rezonabile şi potrivite în situaţiile respective. Aşadar, un prieten ar putea să exprime înţelegerea situaţiei şi a dificultăţilor asociate ei şi să sugereze că exprimarea unor emoţii negative este o reacţie firească şi de înţeles.
Cercetătorii nu au descoperit nicio dovadă care să sugereze că reîncadrarea pozitivă ajută participanţii cu un nivel scăzut al stimei de sine. De fapt, persoanele care ofereau susţinere prietenilor cu un nivel scăzut al stimei de sine ajungeau să se simtă adeseori mai prost despre propria persoană atunci când încercau să-şi înveselească prietenii.
Anumiţi participanţi la studiu indicau că susţinerea prietenilor cu un nivel scăzut al stimei de sine poate fi frustrant şi obositor. Cercetătorii au descoperit că atunci când aceşti prieteni foloseau reîncadrarea pozitivă în dauna validării negative, ei considerau că interacţiunile nu au fost grozave, posibil datorită faptului că prietenii cu un nivel scăzut al stimei de sine nu erau receptivi, iar eforturile prietenilor erau în van.
„Dacă încercarea dumneavoastră de a sublinia elementele pozitive este întâmpinată de o reamintire a aspectelor negative din partea persoanei afectate, ar putea fi mai bine să confirmaţi existenţa aspectelor negative şi să simpatizaţi cu persoana afectată”, a concluzionat profesorul Marigold.
Rezultatele apar în cel mai recent număr al publicaţiei Journal of Personality and Social Psychology.
Sursa: University of Waterloo