Printre animalele cărora le-a fost atribuită crearea acestor ciudate formaţiuni se numără o specie de popândăi care trăieşte în preria Mima.
Acum, însă, cercetătorii de la Universitatea din Cape Town, Africa de Sud, au emis o nouă explicaţie: apariţia movilelor s-ar datora distribuţiei spaţiale a plantelor.
După părerea lor, movilele Mima (care pot ajunge la 2 metri înălţime şi până la 17 metri în diametru) sunt prea mari pentru a fi opera unor rozătoare de mici dimensiuni cum sunt popândăii; de asemenea, în movile se găsesc pietre mari şi e greu de crezut că micile rozătoare ar fi putut transporta obiecte aşa de grele.
Distribuţia spaţială a plantelor ar putea explica apariţia movilelor, cred cercetătorii din Africa de Sud. Fiecare plantă îşi întinde rădăcinile şi absoarbe din sol apa şi nutrienţii, porţiunea de sol în care creşte ea rămânând fertilă, ca urmare a acestei atrageri a substanţelor vitale spre plantă, în vreme ce în jur fertilitatea scade.
Între peticele de vegetaţie, solul este sărăcit, iar resursele se acumulează în aceste petice de verdeaţă, creând aspectul unor „insuliţe” fertile răspândite regulat pe o mare suprafaţă de teren.
Plantele nu formează ele, direct, movilele, dar influenţează procesele de depunere şi eroziune a solului sub acţiunea apei şi a vîntului: reţin particulele de sol şi reduc eroziunea, astfel încât în aceste petice de vegetaţie se acumulează pământ, ceea ce poate duce la formarea movilelor.
Ipoteza cercetătorilor urmează să fie publicată în jurnalul Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology.
Sursa: Live Science