Aspirina a fost recomandată aproape un deceniu pentru a combate riscul de declanşare a accidentelor vasculare cerebrale cauzate de o neregularitate a ritmului cardiac, însă cercetătorii britanici au ajuns de curând la concluzia că efectele negative ale acestui medicament sunt mai mari decât cele pozitive.
Potrivit experţilor de la NHS, cei un milion de pacienţi britanici diagnosticaţi cu fibrilaţie atrială (AF) ar trebui să folosească o nouă generaţie de medicamente anticoagulante.
Prescrierea unor mai medicamente mai bune şi tratarea persoanelor cu riscuri medicale ar putea preveni producerea a 7.000 de accidente vasculare şi a 2.000 de decese premature în fiecare an, a precizat National Institute for Health and Care (NICE) din Marea Britanie.
Se estimează că aproximativ un milion de britanici suferă de fibrilaţie atrială, o afecţiune vinovată de producerea unei şeptimi din totalul accidentelor vasculare cerebrale.
În cazul pacienţilor diagnosticaţi cu AF, activitatea electrică a atriilor este dezorganizată şi foarte rapidă, pompând prea mult sânge în ventricule, care vor funcţiona ineficient, şi ducând la apariţia unor mici cheaguri sangvine, ce pot să declanşeze un accident vascular cerebral.
Aproximativ jumătate dintre aceşti pacienţi, care ar putea beneficia de pe urma medicamentelor anticoagulante, nu primesc respectivele medicamente, fiindu-le prescrise doze zilnice de aspirină.
Noul ghid de recomandări formulate de NICE stipulează faptul că aspirina nu mai trebuie să fie prescrisă pentru a preveni accidentele vasculare cerebrale cauzate de AF, contrazicând astfel recomandările formulate în 2006.
Potrivit celor mai recente studii în domeniu, aspirina nu este la fel de eficientă ca medicamentele anticoagulante şi nici la fel de sigură, pentru că prezintă un risc mai mare de hemoragii cerebrale şi stomacale în comparaţie cu alte medicamente anticoagulante.
Din clasa noilor anticoagulanţi aprobaţi de NHS se numără medicamente precum dabigatran, rivaroxaban şi apixaban.