În cadrul festivalului The Future is Here, organizat la Washington, DC, Seltzner a expus această nouă viziune asupra colonizării spaţiului de către specia umană: am putea trimite pe exoplante nu astronauţi în costume spaţiale, ci bacterii care să conţină fragmente din genomul uman.
Ideea fusese sugerată deja de doi biologi de la Universitatea Harvard, dr. Gary Ruvkun şi dr. George Church.
Odată ajunse pe exoplaneta-ţintă, fragmentele de genom uman ar fi reasamblate, recompunând genomul uman complet.
Dar cum s-ar ajunge de la bacterii la fiinţe umane (sau măcar animale multicelulare) rămâne încă un subiect de dezbatere.
O cale ar fi ca bacteriile să fie lăsate pur şi simplu să evolueze, rezultând astfel o exoplanetă „însămânţată” cu forme de viaţă terestre.
Alternativ, o maşinărie autonomă capabilă să creeze viaţă multicelulară ar putea fi trimisp dinainte pe o exoplanetă habitabilă, iar acolo ar „construi” o fiinţă umană, pornind de la genomul trimis ulterior.
Evident, asemenea lucruri nu sunt posibile în momentul de faţă, totuşi ideea merită să fie luată în seamă. La ora actuală, nu avem tehnologia necesară pentru realizarea călătoriilor interstelare, nici pentru a asigura supravieţuirea unor oameni în cazul unor călătorii foarte lungi. Dar bacteriile au şanse mult mai mari să supravieţuiască unei călătorii spaţiale lungi; un experiment realizat pe Staţia Spaţială Internaţională a arătat că ele ar putea rezista într-o călătorie interplanetară, de la Pământ la Marte. Pentru o călătorie interstelară, ar avea nevoie de protecţie suplimentară, dar, oricum, ele sunt mult mai capabile să suporte o călătorie spaţială lungă decât sunt fiinţele umane.
Sursa: Mail Online