Medicamente extrem de larg consumate – inclusiv în România – pot provoca obezitatea: un specialist trage semnalul de alarmă

Povestea a început în 1946, când crescătorii de păsări au descoperit că un antibiotic administrat puilor de găină, streptomicina, avea ca efecte secundare creşterea accelerată şi îngrăşarea păsărilor.

Acum, după 70 de ani, tot  mai mult dovezi arată că antibioticele pe care le ingerăm odată cu carnea şi laptele provenite de la animale trate cu antibiotice pot avea efecte similare şi asupra oamenilor. 

Începând din 2006, o directivă europeană a limitat tratarea animalelor cu antibiotice, dar cantităţile utilizate rămân încă mari şi ar putea fi la originea epidemiei de obezitate înregistrate în ultimele decenii.

Deşi principalul motiv de îngrijorare legat de folosirea în exces a antibioticelor este acela că provoacă apariţia unor bacterii rezistente la antibiotice, un efect mai puţin cunoscut, dar la fel de nociv, este legat de efectele lor asupra metabolismului uman, spune dr. Blaser, director al Human Microbiome Program din cadrul New York University, în cartea sa, Missing Microbes: How Killing Bacteria Creates Modern Plagues.

Antibioticele, care distrug bacteriile, afectează puternic microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăieşte în intestinul uman şi are o importanţă esenţială în sănătatea umană. Compoziţia microbiomului influenţează metabolismul, iar dereglarea echilibrului acestor populaţii de baterii, foarte complexe, poate duce la apariţia unor tulburări metabolice, precum obezitate şi diabet. 

A da vina exclusiv pe consumul mare de grăsimi şi zaharuri nu este suficient pentru a explica epidemia de obezitate, spune dr. Blaser; o altă cauză – poate adevărata cauză – o constituie scăderea diversităţii microbiomului intestinal, ca urmare a ingestiei de antibiotice, fie ca tratament medical, fie din alimente de origine animală provenite din crescătorii convenţionale.

Studii pe şoareci au arătat că tratarea acestora cu antibiotice schimba compoziţia microbiomului lor intestinal şi îi făcea să absoarbă mai multe calorii din hrană, ducând la îngrăşarea lor.

Există dovezi că antibioticele au asemenea efecte şi la om; de pildă, analizând datele unui amplu studiu britanic, Avon Longitudinal Study of Parents and Children, desfăşurat între 1991-2006 şi care a cuprins 14.500 de femei şi pe copiii lor, specialiştii din echipa dr. Blaser au constatat că acei copii care primiseră antibiotice în primele 6 luni de viaţă au devenit, în general, mai graşi decât cei care nu luaseră asemenea medicamente.

Dar nu numai antibiotice date direct oamenilor, ca tratament medical, sunt problema; un alt aspect e legat de antibioticele folosite în crescătoriile de animale. Reziduuri ale acestor medicamente rămân în carnea, laptele şi ouăle provenite de la aceste animale şi sunt ingerate de oamenii care consumă  alimenteler respective.

O soluţie ar fi consumul de carne, lapte şi ouă organice („ecologice” sau ”bio”, cum sunt numite la noi), provenite de la animale crescute cu un minim de medicamente, dar această soluţie este dificilă din punct de vedere economic, deoarece aceste alimente costă mai mult decât echivalentele lor produse în mod convenţional. 

Sursa: Mail Online