În mod evident, cea mai interesantă descoperire prezentată este cea a Mega-Pământului, o exoplanetă despre care astronomii credeau că este imposibil să existe.
Este vorba de exoplaneta Kelper-10c, care are un diametru de 2,3 ori mai mare ca Terra, dar este de 17 ori mai grea.
Noile date despre această planetă, care a fost identificată de telescopul spaţial Kepler, au fost obţinute de astronomii de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithonian, care au folosit un telescop din Insulele Canare pentru a studia masa ei.
Kelper-10c, care orbitează o stea similară Soarelui, se află la 560 de ani-lumină distanţă.
Exoplaneta este foarte asemănătoare cu Pământul, având probabil o compoziţie similară, dar este mult mai grea. Până acum, astronomii erau siguri că planetele care au o masă aşa de mare trebuie să fie uriaşe gazoase precum Jupiter, nu planete solide, formate din rocă.
Ei nu credeau în existenţa unui astfel de „monstru teluric”, deoarece, cu cât planeta este mai mare, cu atât forţa ei de atracţie gravitaţională o face să adune în jurul ei nu doar materiale solide, ci mai ales cantităţi mari de hidrogen, transformând-o astfel într-o planetă uriaşă gazoasă, precum Jupiter.
„Este Godzila planetelor de tipul Terrei!”, a declarat Dimitar Sasselov, directorul proiectului despre originile vieţii lansat de Universitatea Harvard (Harvard Origins of Life Initiative). „Dar, spre deosebire de monstrul din film, Kepler-10c are implicaţii pozitive asupra vieţii”, a adăugat el.
Descoperirea unei asemenea planete creşte şansele de a găsi forme de viaţă în alte sisteme solare.
Planetele care orbitează steaua Kepler-10 au o vechime de aproximativ 11 miliarde de ani, de două ori mai mare ca a sistemului nostru solar.
Prin urmare, planetele solide s-au format mult mai devreme decât credeau iniţial oamenii de ştiinţă, precizează Dmitar Sasselov, autorul cercetării. El declară că astfel cresc şi şansele ca viaţa să existe pe aceste planete, considerate până acum „imposibile”.
Kepler-10c pare să fie însă prea fierbinte pentru a întreţine viaţa. Această mega-planetă demonstrează totuşi că Universul a fost capabil să creeze planete telurice uriaşe, chiar într-o epocă în care elementele grele necesare, precum siliciul şi fierul, erau rare (Universul primitiv conţinea doar hidrogen şi heliu).
Tot în cadrul acestei conferinţe, cercetătorii de la Harvard-Smithsonian au prezentat o altă clasă de exoplanete descoperită recent: piticele gazoase. Acestea sunt de 1,7-3,9 ori mai mari ca Terra, au o atmosferă groasă, formată din hidrogen şi heliu şi un centru solid, din rocă.
Aceste planete se formează de obicei în jurul unor stele care au puţin metal în compoziţia lor, în timp ce uriaşele gazoase sunt formate lângă stele bogate în metal.
Misiunea Kepler lansată de NASA poate doar să repereze planete, dar nu poate să precizeze dacă acestea sunt gazoase sau telurice.