Când ne face Facebook să fim mai trişti? Cercetătorii au descifrat misterul şi ne oferă câteva recomandări importante

Totuşi, care să fie cauzele care fac ca această reţea socială să ne afecteze starea de spirit? Un nou studiu ce s-a aplecat asupra metodelor diferite de interacţionare pe Facebook oferă un răspuns: consumarea conţinutului ce descrie o versiune idealizată a vieţilor altor persoane face ca realitatea să fie mai dureroasă.

Oamenii de ştiinţă dezbat de mai mulţi ani impactul Facebook asupra utilizatorilor, atât asupra stării de spirit de moment, cât şi asupra nivelului mai profund al satisfacţiei cu viaţa. Unele studii au arătat că Facebook ne face mai fericiţi, iar altele că ne face mai trişti.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Una dintre probleme era faptul că majoritatea studiilor erau transversale, capturând doar o imagine de moment a oamenilor. Acest tip de studiu face dificilă separarea utilizării Facebook de numeroşi alţi factori ce influenţează starea de spirit, de la munca excesivă până la problemele romantice. Un studiu efectuat în august 2013 de Ethan Kross, un psiholog de la Universitatea Michigan, a evitat această problemă prin studierea modului în care oamenii foloseau Facebook de-a lungul timpului. Cercetătorul îi întreba pe oameni despre starea lor de spirit de 5 ori pe zi, timp de două săptămâni. Concluzia studiului a fost că pe măsură ce utilizăm mai mult Facebook, devenim mai trişti.

Acel studiu a devenit una dintre cele mai citate cercetări din 2013, fiind relatat de presa din întreaga lume. Totuşi, rezultatele nu ofereau niciun indiciu care să explice care era motivul pentru care reţeaua socială avea acest efect negativ asupra oamenilor.

De atunci, cercetătorii din mai multe laboratoare, inclusiv cel condus de Kross, au încercat să identifice mecanismele din spatele efectului observat. În loc să se limiteze la studierea stării de spirit a oamenilor şi a modului în care foloseau Facebook de-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au apelat la o intervenţie, solicitând participanţilor la studiu să viziteze în mod repetat un laborator din Ann Arbor, unde foloseau conturile personale de Facebook în moduri specifice. Interacţionarea cu reţeaua socială Facebook constă, în cele din urmă, într-un set de activităţi, de la navigarea prin imaginile postate de utilizatori şi interacţionarea prin butonul „îmi place” până la interacţionarea directă cu alte persoane prin mesaje directe şi comentarii.

Cu ocazia întrunirii anuale a Association for Psychological Science, ce a avut loc săptămâna trecută în San Francisco, California, Kross a dezvăluit noile descoperiri ale echipei sale. Rezultatele noilor cercetări sugerează că nu se înregistrează niciun efect asupra stării de spirit a utilizatorului dacă acesta foloseşte Facebook în mod „activ”. Atunci când participanţii la studiu interacţionau în mod direct cu reţeaua socială prin postarea de statusuri, împărtăşirea de conţinut şi prin transmiterea de mesaje către alte persoane, starea de spirit a acestora rămânea la fel de-a lungul zilei. În schimb, efectul negativ asupra stării de spirit ce fusese identificat de Kross în studiul din 2013 reapărea atunci când cercetătorilor solicitau participanţilor la studiu să folosească Facebook în mod „pasiv”, adică doar să frunzărească prin imaginile ce înfăţişau momentele fericite ale altor persoane şi să citească conversaţiile altor oameni fără a contribui.

„Utilizarea Facebook nu este negativă în sine”, a concluzionat Kross, „ci doar utilizarea pasivă”. Psihologiii prezenţi la întrunirea anuală au lansat mai multe ipoteze pentru a explica acest efect. Spre exemplu, o teorie susţine că oamenii postează versiuni idealizate ale vieţilor lor pe Facebook, iar atunci când oamenii compară aceste versiuni idealizate cu viaţa lor reală, efectul este unul toxic. În ceea ce priveşte efectul Facebook asupra satisfacţiei cu viaţa pe termen lung, Kross susţine că este nevoie de mai multe studii pentru a obţine un răspuns convingător.

Megan Moreno, un psiholog de la Seattle Children’s Hospital din Washington ce foloseşte datele Facebook pentru a studia sănătatea adolescenţilor, a lăudat studiul lui Kross, subliniind că „acest tip de studiu ce apelează la intervenţii este exact de ceea ce avem nevoie”. Moreno a adăugat că „acum este important de aflat care este legătura între acest impact negativ al Facebook şi simptomele depresiei pe care le urmărim”. Cercetătoarea a concluzionat că „ar fi extraordinar dacă îmbunătăţirea stării de spirit a oamenilor ar putea fi realizată prin câţiva paşi simpli, cum ar fi încurajarea interacţiunilor active online şi prin descurajarea navigării pasive”.

Sursa: Science Mag