„Toate acestea sunt cauzate de lobbyul european al industriei chimice care a exercitat presiuni asupra unor comisari diferiţi„, a declarat pentru AFP ministrul Mediului, Lena Ek.
Comisia ar urma să definească, în decembrie cel mai târziu, criteriile de identificare a acestor elemente, prezente în mii de produse antibacteriene, pe cale le găsim în haine, încălţăminte sau produse de igienă.
Aceste produse sunt suspectate că perturbă sistemul endocrin şi produc cancer, malformaţii congenitale şi întârzieri în dezvoltare la copii.
Ele „sunt pe cale să devină o mare problemă. În unele locuri din Suedia se pot vedea peşti hermafrodiţi. Există studii privind impactul lor asupra fertilităţii fetelor şi băieţilor şi alte efecte grave”, a adăugat Ek.
Suedia şi Danemarca au insistat în zadar pe lângă Bruxelles pentru a grăbi această activitate, la fel ca grupările de apărare a mediului sau a consumatorilor, precum şi oamenii de ştiinţă.
„Ce mă înfurie cel mai mult este că făcând acest lucru ei pun oamenii în pericol şi în special copiii. Comisia ne împiedică să ameliorăm lucrurile”, a apreciat ministrul.
Contactat de AFP, Joe Hennon, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Mediu Janez Potocnik, a răspuns că întârzierile se justifică prin „complexitatea problemei, evoluţia ştiinţei şi punctele de vedere divergente între oamenii de ştiinţă şi părţile implicate”.
„Tratăm cu foarte mare seriozitate problema şi facem tot ce putem pentru a o rezolva”, a insistat el, amintind măsurile de sănătate publică provizorii decise de UE.