Home » D:News » „Contrariile se atrag” când e vorba să ne alegem un partener? Ce spun oamenii de ştiinţă despre această concepţie

„Contrariile se atrag” când e vorba să ne alegem un partener? Ce spun oamenii de ştiinţă despre această concepţie

„Contrariile se atrag” când e vorba să ne alegem un partener? Ce spun oamenii de ştiinţă despre această concepţie
Publicat: 20.05.2014
Cercetări recente arată că oamenii tind să îşi aleagă parteneri cu un profil genetic similar cu al lor. Chiar dacă efectul este subtil – alte similarităţi, precum cele legate de nivelul de educaţie, având un efect mult mai marcat – el arată că alegerea unui partener are şi aspecte genetice de care nu suntem conştienţi, dar care ne influenţează opţiunile.

Deşi mulţi sunt convinşi că, în alegerea unui partener de viaţă, contrariile se atrag, în realitate alegerea partenerului este ghidată de similiarităţi de care, adesea nici nu suntem conştienţi, arată rezultatele unui nou studiu, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Multe studii arătaseră că oamenii tind să îşi aleagă parteneri cu care se  aseamănă în ceea ce priveşte nivelul de educaţie, categoria socială, rasa, chiar şi greutatea corporală. Fenomenul este numit împerechere/cuplare asortativă.

Noul studiu arată că similarităţile de care, inconştient, ţinem seama în alegerea partenerului se extind şi la nivelul materialului genetic.

Studiul, condus de Benjamin Domingue, de la Universitatea din Colorado, SUA, a analizat date genetice privind 825 de americani de rasă albă non-hispanici, comparând ADN-ul partenerilor din cuplurile căsătorite şi ADN-ul unor persoane din perechi alcătuite la întâmplare de către cercetători. Rezutatele arată că similarităţile ce stau la baza împerecherii asortative se extind şi la nivel genetic: la persoanele din cuplurile căsătorite, mai multe segmente de ADN erau similare, comparativ cu situaţia observată la persoanele din perechile alcătuite întâmplător.

Alte similarăţi, precum cea privind educaţia, au un efect mai vizibil: efectul asortativ al educaţiei este trei ori mai puternic decât efectul asortativ asociat genelor. 

Totuşi, şi efectul asortativ al genelor contează în alegerea partenerului, iar acest studiu, deşi limitat, este un prim pas în cercetarea aspectului genetic al modului în care ne alegem partenerii de viaţă.

Sursa: Live Science

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare