Home » D:News » Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului

Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului

Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului
Publicat: 14.05.2014
Academicianul Laurenţiu M. Popescu, care a descoperit în 2005 telocitele, a declarat, marţi, că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea hepatică, după ce studii anterioare au arătat că au un rol în refacerea muşchiului cardiac după infarct.

„Am putea spune că, în ultima perioadă, cel mai important pas făcut în studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat„, a declarat, marţi, Laurenţiu M. Popescu, directorul general al Institutului Naţional de Patologie „Victor Babeş” şi academicianul care a descoperit aceste celule în 2005, împreună cu echipa sa de cercetători de la institut.

În ceea ce priveşte infarctul de miocard, cauză majoră a deceselor din întreaga lume, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după infarct. Mai mult, au fost găsite telocite şi în valvele cardiace, ceea ce este extrem de important pentru industria de producere a valvelor cardiace artificiale, a mai spus Laurenţiu M. Popescu, în cadrul unei conferinţe organizate la Institutul „Victor Babeş”.

O altă noutate în cercetarea medicală a telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă sau psoriazisul.

De asemenea, numărul telocitelor din inimă scade odată cu vârsta, de patru sau cinci ori, la adultul în vârstă faţă de copil, au mai arătat cercetătorii de la Institutul „Victor Babeş”.

Recent, ei au demarat şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite, urmare a unui studiu amplu realizat împreună cu cercetatorii chinezi.

„Împreună cu cercetătorii chinezi s-a făcut analiza a aproximativ 4.000 de proteine din telocite şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite. Deocamdată sunt în curs de publicare rezultatele asupra cromozomilor de la 1 la 5, din cei 23 de cromozomi ai unei celule”, a precizat academicianul Laurenţiu M. Popescu.

Un proiect româno-chinez de cercetare a rolului telocitelor în tratamentul afecţiunilor pulmonare a primit, în octombrie anul trecut, o finanţare de 5 milioane de yuani (peste 596.000 de euro) în urma câştigării unei competiţii în China, fiind coordonat de academicianul Laurenţiu M. Popescu şi un profesor chinez.

Noile descoperiri în studiul telocitelor au fost realizate de echipa de cercetători de la Institutul „Victor Babeş”, condusă de Laurenţiu M. Popescu, în strânsă cooperare cu cercetători din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA.

În ultimele luni, Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş” din Bucureşti a primit sprijin de la Ministerul Educaţiei pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii prin proiectul „Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetare avansată în medicina celulară şi moleculară-CAMED”, ce se va derula pe o perioadă de 18 luni şi a cărui valoare este de peste 43,2 milioane lei. Proiectul este finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, a precizat directorul pentru învăţământul superior din Ministerul Educaţiei, Ioan Groza.

Un alt proiect aflat în derulare la Institutul „Victor Babeş” – „Dezvoltarea resurselor umane – doctoranzi şi postdoctoranzi-pentru cercetare de excelenţă în domeniile sănătate şi biotehnologii” – va conduce la perfecţionarea în cercetarea de excelenţă din domeniile de sănătate şi biotehnologii a 78 de doctoranzi şi 28 de postdoctoranzi. Proiectul are o valoare eligibilă de peste 13 milioane de lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă la Fondul Social European de peste 12,7 milioane de lei, a precizat Groza.

Proiectul este implementat de Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş” în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

În prezent, telocitele sunt recunoscute în mai mult de 40 de laboratoare de pe cele cinci continente. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou-China, unde a fost prezentă şi o echipă de cercetători români, a fost realizat primul transplant de telocite pe animale de laborator.

Academicianul Laurentţu M. Popescu a fost distins anul trecut cu prestigiosul premiu „Magnolia Albă” acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai, ca o recunoaştere din partea oamenilor de ştiinţă chinezi pentru descoperirea noilor celule umane – telocitele -, dar şi pentru întreaga cooperare ştiinţifică în domeniul telocitelor pe care directorul general al Institutului „Victor Babeş” a dezvoltat-o în ultmii ani.

În 2012, el a fost premiat de Academia Internaţională de Cercetări Cardiovasculare cu sediul în SUA cu Medalia de Aur, considerată de lumea ştiinţifică drept Nobelul în cardiologie.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Femeile își dau seama mai repede atunci când cineva este bolnav, arată un studiu
Femeile își dau seama mai repede atunci când cineva este bolnav, arată un studiu
Demența la câini este mai comună decât credeai. La ce semne să fii atent?
Demența la câini este mai comună decât credeai. La ce semne să fii atent?
De ce victimele din Pompeii erau îmbrăcate cu haine groase de lână dacă Vezuviul a erupt în luna august?
De ce victimele din Pompeii erau îmbrăcate cu haine groase de lână dacă Vezuviul a erupt în luna august?
15 lucruri mai puțin știute despre Chris Rea
15 lucruri mai puțin știute despre Chris Rea
Brânza, asociată cu un risc mai scăzut de demență într-un studiu desfășurat pe 25 de ani
Brânza, asociată cu un risc mai scăzut de demență într-un studiu desfășurat pe 25 de ani
Psihologia indiferenței în relațiile apropiate. De ce indiferența celor dragi rănește profund și ce efecte are asupra sănătății emoționale?
Psihologia indiferenței în relațiile apropiate. De ce indiferența celor dragi rănește profund și ce efecte are asupra ...
Singurătatea și libertatea: cum se naște echilibrul dintre frica de abandon și independență
Singurătatea și libertatea: cum se naște echilibrul dintre frica de abandon și independență
Test de cultură generală. De ce se spune că potcoavele aduc noroc?
Test de cultură generală. De ce se spune că potcoavele aduc noroc?
Telescopul SPHEREx a finalizat prima hartă cosmică a întregului cer
Telescopul SPHEREx a finalizat prima hartă cosmică a întregului cer
Creștere accentuată a cazurilor de gripă. Ce recomandă Ministerul Sănătății?
Creștere accentuată a cazurilor de gripă. Ce recomandă Ministerul Sănătății?
Unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei contemporane. Adorat cu îndârjire şi astăzi în ţara natală, este vinovat pentru moartea a 70 de milioane de oameni
Unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei contemporane. Adorat cu îndârjire şi astăzi în ţara natală, ...
Cum au fraudat doi români statul britanic cu sute de mii de lire sterline?
Cum au fraudat doi români statul britanic cu sute de mii de lire sterline?
Câți bani cash mai folosesc europenii?
Câți bani cash mai folosesc europenii?
Statele Unite interzic dronele fabricate în afara țării, în special cele din China
Statele Unite interzic dronele fabricate în afara țării, în special cele din China
Chiar și câinii pot face Alzheimer. Care sunt semnele de demență canină?
Chiar și câinii pot face Alzheimer. Care sunt semnele de demență canină?
Pământul ar fi putut fi devastat de explozii spațiale „invizibile”
Pământul ar fi putut fi devastat de explozii spațiale „invizibile”
Cum s-au schimbat planurile militare ale României după Războaiele Balcanice
Cum s-au schimbat planurile militare ale României după Războaiele Balcanice
Cercetătorii au descoperit că anotimpurile Pământului sunt ciudat de desincronizate
Cercetătorii au descoperit că anotimpurile Pământului sunt ciudat de desincronizate