Cazul judecat de Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) ilustrează lupta care să dă între susţinătorii libertăţii de exprimare şi cei ai dreptului la viaţă privată, care afirmă că oamenii au „dreptul să fie uitaţi”, adică să-şi poată şterge urmele electronice de pe internet, scrie CNBC.
În cazul judecat de Curtea Europeană de Justiţie, deschis încă din 2011, autoritatea spaniolă pentru protecţia datelor cu caracter personal a cerut Google să şteargă link-uri către mai mult de 100 de articole considerate defăimătoare, decizia de la momentul respectiv declanşând temeri privind libertatea de exprimare, scrie Deutsche Welle.
Google a contestat decizia într-un tribunal din Madrid, afirmând că nu poartă responsabilitatea informaţiilor care apar pe web.
Tribunalul spaniol a cerut opinia Curţii Europene de Justiţie, cea mai înaltă instanţă a UE. Deciziile Curţii sunt obligatorii pentru toate statele membre ale UE.
„Dacă, în baza unei căutări online după numele unei persoane, lista de rezultate afişează un link către o pagina web care conţine informaţii despre acea persoană, subiectul în cauză se poate adresa direct operatorului motorului de căutare online, iar în cazul în care operatorul nu-i respectă cererea poate aduce chestiunea în faţa autorităţilor competente, pentru a obţine, în anumite condiţii, ştergerea acelui link din lista de rezultate. Un operator de căutare pe internet este responsabil de procesarea pe care o efectuează a datelor personale care apar pe pagini web ale unor terţi„, au afirmat judecătorii.
Google afirmă că forţarea companiei să şteargă astfel de informaţii reprezintă un act de cenzură, potrivit CNBC. Compania americană a arătat că are nevoie de timp pentru a analiza implicaţiile deciziei.
Hotărârea Curţii înseamnă că persoanele pot cere Google sau altor operatori de motoare de căutare pe internet să dezactiveze unele linkuri către paginile unor terţi, cum ar fi ziarele, unde apar de exemplu articole despre cazuri din instanţă sau anunţuri cu caracter juridic în care persoanele respective sunt numite, scrie cotidianul Wall Street Journal.
Persoanele trebuie să aibă dreptul să ceară ştergerea unor informaţii, întrucât impactul asupra lor a ceea ce apare în căutările online este imens, afirmă CEJ, adăugând însă că trebuie găsit un echilibru în privinţa interesului public, mai ales în cazul unor indivizi cu rol proeminent în societate.
„Echilibrul ar putea depinde, în unele cazuri, de natura informaţiilor vizate şi de sensibilitatea acestora pentru viaţa privată a persoanelor, precum şi pentru interesul public, care ar putea varia, mai ales în funcţie de rolul jucat de persoana în cauză în societate”, notează instanţa.
Ambiguitatea limbajului CEJ ar putea reprezenta cea mai mare problemă pentru companii, care trebuie acum să interpreteze decizia.
Dezactivarea link-urilor poate fi impusă şi atunci când informaţiile au fost publicate de un ziar sau site respectând legea.
Sursa: Mediafax