Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România, a făcut această precizare după ce preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Europene de Ştiinţe Medficale, prof. Dermot Kelleher, a spus, în deschiderea Conferinţei de Primăvară a Federaţiei Academiilor de Ştiinte Medicale şi a celei de-a noua ediţii a Simpozionului „Academician Nicolae Cajal”, că omul trebuie privit în contextul relaţiilor lui permanente cu plantele şi animalele.
„Vorbim de om, plantă şi animal ca un întreg. Este un concept important. Numeroase infecţii pot fi transmise de animale la om. Apoi, mecanismele care stau la baza bolile oncologice. Iar apoi, plantele modificate genetic, despre care s-a vorbit foarte mult”, a spus Kelleher.
La rândul său, prof. dr. Irinel Popescu a spus că din acest concept trebuie reţinut, ca aspect important, cel privind siguranţa alimentară, legat de măsura în care plantele modificate genetic pot afecta sănătatea umană, dar şi de animalele care transmit anumite boli la om.
„Discutăm în ca măsură organismele modificate genetic pot fi considerate sigure pentru sănătatea populaţiei, în ce măsură acest lucru are efecte negative asupra sănătăţii umane. Totodată, animalele pot transmite zoonoze (infecţii cauzate de bacterii, virusuri sau ciuperci – n.r.), care au creat destule epidemii cu un număr mare de morţi şi care au fost foarte greu de controlat. La noi, de exemplu, gripa aviară. Este nevoie de ghiduri mai precise, mai consistente, şi de implicare mai mare atunci când studiem împreună sănătatea omului şi a animalelor”, a adăugat Popescu.
Potrivit preşedintelui Academiei de Ştiinţe Medicale din România, organismele modificate genetic reprezintă singura soluţie pentru a hrăni o planetă cu şapte miliarde de oameni. „Dar toate temerile de până acum au fost risipite de studiile efectuate între timp„, a conchis el, cu referire la riscurile organismelor modificate genetic pentru consumul uman.
Sursa: Mediafax