F. Scott Fitzgerald a scris nuvelele la sfârşitul anilor ’20 şi la începutul anilor ’30 pentru a fi publicate în revista Saturday Evening Post, perioadă în care autorul s-a confruntat cu numeroase dificultăţi personale şi financiare.
Studierea îndeaproape a manuscriselor bătute la maşină şi corectate pe care scriitorul i le-a trimis agentului său literar Harold Ober arată diferenţe semnificative între acestea şi textele publicate de revista americană, care, pentru a nu ofensa cititorii săi din clasa de mijloc, a eliminat aproape toate cuvintele şi descrierile obscene, unele pasaje în care se face referire la consumul de alcool şi de droguri, dar şi unele exprimări cu tentă rasială şi antisemită ale personajelor.
Această versiune necenzurată a nuvelelor lui Fitzgerald reprezintă cel mai recent volum din seria de opere complete „The Cambridge Edition of the Works of F. Scott Fitzgerald”, ce va fi publicat în cursul acestei săptămâni de editura Cambridge University Press.
James West, profesor de literatură engleză la Pennsylvania State University, consideră că acest volum este important deoarece „vrem să citim ceea ce a scris Fitzgerald şi nu ceea ce editorii de la The Post au crezut că ar fi trebuit să scrie”.
„În general, în toate aceste povestiri, personajele folosesc cuvinte obscene, înjurături şi cuvinte argotice pe care Fitzgerald a considerat că acestea trebuie să le folosească. Una dintre cele mai frecvente critici aduse lui Fitzgerald, timp de decenii, a fost aceea că a evitat subiectele neplăcute şi limbajul realist în operele sale de ficţiune apărute în reviste. Acum vedem că acest lucru nu a fost câtuşi de puţin alegerea sa”, a declarat James West.
În timpul scurtei sale vieţi, Fitzgerald a scris 178 de nuvele, pe care le-a vândut cu sume de până la 4.000 de dolari revistei The Post şi altor reviste pentru a-şi întreţine familia.
„Nu are niciun rost să criticăm revista The Post pentru modificarea textelor lui Fitzgerald. Acestea erau regulile pieţei, iar Fitzgerald, ca scriitor profesionist, le-a acceptat. The Post se adresa unui public mai larg din clasa de mijloc şi evita ofensarea potenţială a cititorilor sau a clienţilor care îşi făceau reclamă (în revistă, n.r.). Pe măsură ce Fitzgerald compunea textele şi le revizuia, includea exprimări şi situaţii despre care ştia cu siguranţă că aveau să fie atenuate sau tăiate”, spune James West în Introducerea la noul volum.
„Taps at Reveille” constituie a patra şi ultima antologie de nuvele scrisă de Fitzgerald, precum şi ultima sa carte publicată.
„Volumul este o versiune în proză scurtă a cărţii «Blândeţea nopţii». Este o antologie importantă a ficţiunii lui Fitzgerald şi numai una sau două nuvele publicate aici sunt foarte bine cunoscute. Să sperăm că această nouă ediţie va readuce cititorii la Fitzgerald”, a declarat Sarah Churchwell, profesoară de literatură americană la University of East Anglia şi autoare a cărţii „Careless People”, un studiu biografic despre „Marele Gatsby”.
Editura Polirom a publicat în 2006, în limba română, o antologie de proză scurtă a scriitorului american sub titlul „Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri”, traducerea volumului „Babylon Revisited and Other Stories”.
La aceeaşi editură a apărut şi volumul de povestiri „Strania poveste a lui Banjamin Button şi alte întâmplări din epocă jazzului” (2009), a cărui ecranizare a fost distinsă cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA şi a obţinut cinci nominalizări la Globul de Aur.
Francis Scott Fitzgerald (1896 – 1940) s-a născut în St. Paul, Minnesota. A publicat primul roman, „This Side of Paradise” („Dincoace de paradis”, Polirom, 2005) în 1920, an în care s-a căsătorit cu scriitoarea Zelda Sayre. S-a bucurat de la bun început de o imensă popularitate, dar şi de recunoaştere critică, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai „generaţiei pierdute”.
Capodopera sa, „The Great Gatsby” („Marele Gatsby”, Polirom, 2011) a apărut în anul 1925. Următorul mare roman, „Tender Is the Night” („Blândeţea nopţii”, Polirom, 2009), a fost publicat în 1934.
În 1999, suplimentul literar al ziarului The Washington Post a declarat „Marele Gatsby” drept al doilea mare roman în limba engleză al secolului XX, după „Ulise” de James Joyce.
Fitzgerald a mai scris „The Beautiful and Damned” („Cei frumoşi şi blestemaţi”, 1922, Polirom, 2008) şi „The Love of the Last Tycoon” („Dragostea ultimului magnat”, publicat postum în 1941). Este autorul mai multor volume de povestiri, printre care „Tales of the Jazz Age” („Povestiri din epocă jazzului”, 1922) şi „All the Sad Young Men” („Toţi aceşti tineri trişti”, 1926).
Surse: Mediafax, The Guardian