În Asia, comerţul cu acest cuiburi este o mega-industrie, cu o cifră de afaceri de 5 miliarde USD pe an. Creşterea populaţiei Asiei şi ridicarea nivelului de trai al unei mari părţi a acestei populaţii a dus la o creştere considerabilă a cererii de produse de lux, inclusiv alimente scumpe, precum celebra „supă de cuiburi de rândunică”.
Aceste cuiburi sunt făcute, în realitate, de două specii de păsări numite salangane (Aerodramus fuciphagus şi Aerodramus maximus), care cuibăresc în mod natural în peşteri, de unde cuiburile sunt adunate, tradiţional, de muncitori specializaţi.
Dar acest mod de producţie nu mai poate acoperi cererea uriaşă, astfel încât furnizorii de cuiburi de salangane au început să apeleze la soluţii moderne.
Una dintre acestea este construirea de adăposturi din beton – un fel de imitaţii ale peşterilor -, cum este cel din imagine, aflat în Selangor, Malaezia; acest adăpost este dotat cu dispozitive electronice care emit sunete specifice salaganelor, pentru a atrage păsările.
În interiorul acestor „peşteri artificiale”, masculii de salangană muncesc 35 de zile la construirea unui cuib, din filamente de salivă care se solidifică în contact cu aerul. Adesea, cuiburile sunt adunate înainte ca păsările să fi depus ouă, pentru ca masculii să se apuce să construiască un nou cuib.
Supa făcută din aceste cuiburi are o textură cleioasă şi are reputaţia de a menţine tinereţea, de a îmbunătăţi concentrarea şi performanţele sexuale.
Sursa: New Scientist