Mumii acoperite cu aramă şi rituri funerare nemaiîntâlnite : arheologii explorează misterele „necropolei de la Capătul Lumii”

Vechi de aproximativ 1000 de ani, mumiile au fost descoperite în cursul unor săpături începute în 1997, într-o necropolă siberiană din apropierea satului Zelenîi Iar, aşezat la baza unei peninsule pe care localnicii o numesc „Capătul Lumii”.

Arheologii au descoperit, în 34 de morminte puţin adânci, rămăşiţele a 7 bărbaţi adulţi, 3 băieţi şi o fetiţă, cu învelişuri lucrate din cupru, alturi de numeroase obiecte: cuţite şi securi de fier, brăţări, medalioane de argint şi figurine de bronz, dar şi vase originare din Persia, de la peste 5000 km depărtare, datând din secolul al X-lea sau al XI-lea.

Multe dintre corpuri au craniile sfărâmate ori absente şi scheletele dezmemebrate.

Mumia cea mai bine conservată este cea a unui bărbat cu părul roşcat, aflată într-un sarcofag de lemn şi acoperită din cap pînă în păicioare cu foi de aramă; alături, au fost găsite o toporişcă de fier, blănuri şi cataramă de bronz reprezentând un urs.

Picioarele tuturor mumiilor sunt îndreptate spre acelaşi punct, râul Gornîi Polui, din apropiere; după opinia arheologilor, această particularitate ar avea un sens religios. Totuşi, misterul persistă, arheologii recunosc că necropola prezintă indicii ale unor rituri funerare care nu au mai fost întâlnite până acum.

Acest sit arheologic este unic şi din alt punct de vedere: nicăieri în lume nu au fost găsite atâtea corpuri mumificate în afara permafrostului din zonele mlăştinoase, explică Natalia Feodorova, de la Academia Rusă de Ştiinţe. Solul în această regiune este nisipos şi nu este îngheţat permanent. Corpurile îngropate aici s-au mumificat întâmplător, în mod natural, datorită unei scăderi a temperaturilor survenită în secolul al XIV-lea, iar învelişul de cupru ar fi împiedicat şi el oxidarea rămăşiţelor.

Oamenii de ştiinţă plănuiesc să realizeze şi analize ale ADN ce va fi extras din mumii, pentru a stabili originea şi relaţiile de înrudire ale populaţiei din care făceau parte oamenii îngropaţi în necropolă.

Săpăturile, începute în 1997, au fost oprite în 2002, în urma protestelor localnicilor, care se temeau că arheolgii ar putea tulbura sufletele strămoşilor lor. Acum, însă, cercetările au fost reluate, scoţând la iveală tot mai multe date incitante,

Descoperirile sugerează că, în urmă cu un mileniu, Siberia nu era un loc inospitalier şi izolat, ci un important nod comercial. 

Sursa: Discovery News