Home » D:News » Reuşită excepţională: pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au „întinerit” un organ întreg

Reuşită excepţională: pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au „întinerit” un organ întreg

Reuşită excepţională: pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au „întinerit” un organ întreg
Publicat: 09.04.2014
Medicina regenerativă este un domeniu incitant de studiu, ce implică reînnoirea ţesuturilor corpului şi, astfel, extinderea duratei de funcţionare a organelor dincolo de limita lor obişnuită. Recent, s-a înregistrat un progres important în acest domeniu: pentru prima dată, într-un studiu pe animale de laborator, oamenii de ştiinţă au reuşit să regenereze un întreg organ – timusul, o structură cu rol important în imunitate.

Abordări precedente în medicina regenerativă vizau utilizarea celulelor stem, ce putea fi determinate să se transforme în orice alt tip de celule, reînnoind astfel ţesuturile.

Dar cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, au reuşit să regenereze timusul şoarecilor printr-o nouă metodă, stimulând celulele timusului să producă în cantităţi mai mari o proteină numitp FOXN1; aceasta este un factor de transcripţie (un „întrerupător” molecular care activează anumite gene) şi poate determina timusul să redevină mai activ. Stimularea a fost realizată prin administrarea unui medicament numit tamoxifen, utilizat în prezent în tratarea cancerului de sân. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Development.

În timus (care la om este situat în spatele osului stern) se maturează celulele T, un tip de celule implicate în apărarea imunitară a organismului. Timusul se atrofiază cu vârsta, astfel încât producţia de celule T scade, unul dintre motivele pentru care oamenii în vârstă sunt mai predispuşi la infecţii decât cei tineri.

Cercetătorii de la Universitatea Edinburgh au administrat tamoxifen şoarecilor vârstnici, ceea ce a determinat creşterea în volum a timusului de 2,6 – 2,7 ori într-o perioadă de o lună. 

Mai mult, studiul la microsop al ţesutului timusului a arătat că acesta îşi recăpătase structura caracteristică timusului animalelor tinere, iar densitatea celulelor T la animalele tratate era de două ori mai mare decât la grupul de control (animale de aceeaşi vârstă care nu fusesră tratate cu tamoxifen).

Cercetări insistă asupra faptului că acesta nu este un model de tratament medical, deoarece au fost folosite linii genetice de şoareci speciale pentru acest studiu, întrucât sensibilitatea genei FOXN1 la tamoxifen nu este un fenomen natural.

Totuşi, rezultatele au o mare importanţă, deoarece deschid o nouă cale de explorat medicinei regenerative, arătând că, în cazul timusului, stimularea producţiei unui singur factor de transcripţie poate avea un efect deosebit de  puternic, mai puternic decât orice metodă bazată pe celule stem utilizată până acum.

Rămâne de văzut în ce măsură această metodă poate fi aplicată şi pentru regenerarea altor organe, dar rezultatele sugerează că această abordare merită explorată mai amănunţit.

Studiul a fost coordonat de Clare Blackburn de la Centrul pentru medicină regenerativă afiliat Medical Research Council (MRC) din Edinburgh.

„Rezultatele noastre sugerează că prin utilizarea aceleiaşi metode pe pacienţi umani am putea îmbunătăţi funcţionarea timusului şi, astfel, impulsiona imunitatea pacienţilor în vârstă sau imunitatea acelora cu sisteme imunitare suprimate”, a declarat coordonatoarea studiului.

Sursa: The Economist

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare