Cercetătorii conduşi de Aaron Blaisdell au folosit 32 de şobolani femele, alocându-le una din două diete preţ de şase luni. Jumătate dintre şobolani primeau o dietă standard, formată din alimente relativ neprocesate, cum ar fi porumbul măcinat şi peşte. Celelalte rozătoare au primit o dietă foarte procesată, de calitate inferioară, ce includea mult mai mult zahăr, pentru a simula o dietă de tip junk food.
După doar trei luni, cercetătorii au descoperit o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte greutatea şobolanilor, cei 16 care consumau junk food devenind mult mai graşi.
„O dietă a dus la obezitate, alta nu”, a explicat Blaisdell, profesor de psihologie la UCLA College of Letters and Science.
Experimentele efectuate de cercetători sugerează totodată că oboseala ar putea rezulta dintr-o dietă de tip junk food.
În cadrul studiului, şobolanilor li s-a dat o sarcină în care li s-a cerut să apese pe o manetă pentru a obţine recompense în apă şi hrană. Şobolanii care consumau o dietă junk food au demonstrat o înrăutăţire a performanţei, făcând pauze mai lungi decât şobolanii slabi înainte să revină la sarcină. Într-o sesiune de 30 de minute, şobolanii supraponderali au luat pauze de două ori mai lungi decât şobolanii slabi.
Cercetarea va fi fost publicată în ediţia din 10 aprilie a jurnalului Physiology and Behavior.
După şase luni, dietele şobolanilor au fost schimbate între ele, astfel că şobolanii supraponderali au primit dieta mai nutritivă preţ de nouă zile. Această schimbare, însă, nu a ajutat la reducerea greutăţii lor sau la îmbunătăţirea reacţiilor în testul cu maneta.
Acelaşi lucru a fost valabil şi în cazul celorlalţi şobolani: când şobolanii slabi au primit dieta junk food timp de nouă zile, ei nu s-au îngrăşat în mod semnificativ şi nici nu s-a înregistrat o reducere a motivaţiei lor în sarcina cu maneta. Aceste rezultate sugerează că un consum constant al junk food-ului, nu doar un consum ocazional, stă la baza obezităţii şi a tulburărilor cognitive, spune Blaisdell.
„Nu există o soluţie rapidă”, a subliniat cercetătorul.
Care sunt implicaţiile acestui studiu pentru oameni? Oare oamenii care sunt supraponderali devin mai puţin sănătoşi, sau oamenii mai puţin sănătoşi devin supraponderali?
„Persoanele supraponderale sunt adeseori stigmatizate drept leneşe şi lipsite de disciplină”, spune Blaisdell. „Rezultatele pe care le-am obţinut ne sugerează că această idee foarte răspândită, că oamenii devin graşi pentru că leneşi, este falsă. Datele noastre sugerează că obezitatea indusă de dietă este o cauză, nu un efect, al lenei. Fie dieta cu alimente foarte procesate provoacă oboseală, fie dieta provoacă obezitate, care provoacă oboseala”, afirmă specialistul.
Blaisdell crede că rezultatele se aplică, cel mai probabil, şi oamenilor, care prezintă sisteme fiziologice similare şobolanilor. Dietele junk food fac oamenii şi şobolanii să fie mai înfometaţi, spune specialistul.
În plus, cercetătorii au descoperit că şobolanii care au urmat dieta junk food au avut un număr mare de tumori de-a lungul corpurilor lor până la finalul studiului. Cei ce au mâncat dieta mai nutritivă prezentau tumori mai puţine şi mai mici, ce nu erau la fel de răspândite.
Blaisdell şi-a schimbat dieta acum 5 ani pentru a mânca „ceea ce mâncau strămoşii noştri”. Profesorul evită alimentele procesate, pâinea, pastele, grânele şi alimentele cu zahăr adăugat. El consumă carne, peşte, ouă, legume şi fructe. Specialistul spune că această dietă a dus la schimbări dramatice în sănătatea sa fizică şi mentală. „Am observat o îmbunătăţire considerabilă a cogniţiei. Am energie de-a lungul zilei, iar gândurile mele sunt limpezi şi concentrate”, spune profesorul.
Ca specialist în cogniţia animală, Blaisdell efectuează studii ce analizează relaţia între sănătate şi stilul de viaţă (dieta şi exerciţiul fizic) şi relaţia dintre o dietă junk food şi tulburările cognitive pe care aceasta le induce.
„Trăim într-un mediu cu stiluri de viaţă sedentare, o dietă de calitate săracă şi bogată în alimente foarte procesate ce diferă foarte mult de dieta la care ne-am adaptat de-a lungul evoluţiei umane”, spune doctorul. „Această diferenţă duce la multe dintre afecţiunile cronice pe care le vedem astăzi, precum obezitatea şi diabetul”, explică Blaisdell.
Sursa: UCLA