Şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea, descoperit de arheologi la Timişoara

Arheologul de la Muzeul Banatului Dragoş Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a şantierului arheologic din Piaţa Unirii din Timişoara, a declarat pentru Mediafax că acolo a fost descoperit şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea.

Fortificaţia turcească de la Timişoara este menţionată în scrierile istorice, existând şi hărţi vechi cu amplasamentul acesteia, însă arheologii nu vor săpa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde şi perimetrul unde ar fi construită cetatea.

• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
• Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski

Potrivit sursei citate, arheologii au găsit inclusiv buştenii de stejar care protejau şanţul de apărare construit din bucăţi de cărămidă şi pământ bătut. De asemenea, pe straturile de pământ săpate de cercetători se poate vedea un strat gros de cenuşă, de pe vremea când Eugeniu de Savoya cucerea cetatea Timişoarei, în 1716.

„Se vede latura exterioară a şanţului cu apă al fortificaţiei turceşti din Timişoara. Se poate vedea un şir de buşteni puşi unul lângă altul, cel mai probabil lemn de stejar. Aveau rolul de a întări malul şanţului cu apă, pentru a-l proteja de eroziunea provocată de apă. În anul 1718 armata austriacă executa nişte secţiuni transversale prin fortificaţiile cetăţii turceşti şi acum ni se prezintă niste imagini generale despre acest aspect. Este foarte clar că turcii au întărit cu lemn de stejar marginile atât din exterior, cât şi din interior ale şanţului de fortificaţie. În partea sudică se vede valul de pământ al cetăţii turceşti, val care era dublat de mai multe rânduri de palisade. Acest lucru înseamnă garduri mari, făcute din buşteni, îmbrăcate în lut şi vopsite”, a explicat arheologul Dragoş Diaconescu.

Arheologii au putut stabili, în urma săpăturilor din Piaţa Unirii, că zidul cetăţii Timişoara, la momentul când şanţul de apărare era funcţional, adică în secolul al XVI-lea, era alb şi a fost construit din lemn şi lut.

„Practic, zidul cetăţii la momentul respectiv era de culoare albă, fiind construit din lemn şi din lut. Putea să absoarbă mult mai bine şocul pe care îl provocau armele de foc, destul de evoluate la începutul secolului al XVIII-lea, arme de foc pe care, de altfel, Eugeniu de Savoya le foloseşte pe deplin în momentul asediului (în anul 1716 – n.r.)”, a spus arheologul Dragoş Diaconescu.

Tot în Piaţa Unirii din Timişoara au fost găsite şi obiecte, printre care vase sau fragmente de vase din ceramică, dar şi arme sau unelte.

„Sunt foarte multe obiecte descoperite: ceramică, unelte, arme. Sunt fragmente de ghiulele, cuţite care pot fi şi unelte casnice şi arme. Două dintre ele sunt de tip briceag. Acum sunt la inventariere, la Muzeul Banatului”, a menţionat arheologul.

Lângă Domul Catolic, în Piaţa Unirii, au fost găsite şi două morminte care datează din perioade diferite. Unul dintre scheletele umane descoperite este de adult, iar celălalt de copil.

„Avem două morminte umane descoperite. Unul de copil şi altul de adult. Le-am găsit în apropierea Domului. Nu credem că a fost un cimitir aici, ele nu datează din aceeaşi perioadă, sunt din perioade diferite. Unul dintre ele este din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, iar cel de-al doilea, cel mai probabil din secolul al XVI-lea. Niciunul dintre cele două nu păstrează inventar”, a spus Dragoş Diaconescu.

Pe şantierul arheologic deschis în Piaţa Unirii din Timişoara în cadrul lucrărilor de reabilitare a centrului istoric au fost făcute mai multe descoperiri.

Astfel, fragmente din scheletul unui animal de talie mare, posibil o cămilă, au fost descoperite, joi, în Piaţa Unirii din Timişoara, rămăşiţele datând, cel mai probabil, din secolul al XVI-lea. În acest caz, urmează ca arheo-zoologii să se pronunţe cu privire la animalul căruia îi aparţin rămăşiţele.

Tot în Piaţa Unirii din Timişoara, au fost descoperite, în luna februarie, porţiuni din pavaj şi trotuare din cărămidă care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi despre care se crede că duceau spre Domul Romano-Catolic.

Lucrările de reabilitare a centrului istoric din Timişoara au început la sfârşitul lunii octombrie şi sunt realizate de firma Romprest, care face lucrări de arhitectură, rutiere, de alimentare cu apă şi canalizare, reţele de alimentare cu energie electrică, instalaţii electrice pentru iluminatul public şi telecomunicaţii.

În cadrul lucrărilor, au mai fost descoperite, în Piaţa Libertăţii, obiecte din perioada ocupaţiei otomane, pereţii unei băi turceşti, un sistem de canalizare şi postamentul unei statui.

În Piaţa Sfântul Gheorghe, s-au descoperit zidurile unei moschei construite după anul 1552 şi ale Bisericii Sfântul Gheorghe, construită după anul 1754, precum şi un cimitir turcesc cu peste 80 de morminte.

În Piaţa Ţarcului, în faţa Palatului Dicasterial în care funcţionează instanţele din Timiş, au fost descoperite zidurile unei cladiri administrative din timpul Imperiului Habsburgic.

La finalul lucrărilor, programat pentru iulie 2015, zece străzi vor deveni pietonale. În plus, vor fi schimbate aproape în întregime pieţele Sfântul Gheorghe, Libertăţii şi Ţarcului, excepţie făcând Piaţa Unirii, unde se vor face doar lucrări pentru înlocuirea reţelelor subterane şi a pavajului.

Totodată, proiectul prevede schimbarea mobilierului urban din zonă, iar subsolurile clădirilor istorice ar urma să fie transformate în spaţii comerciale.

Durata de execuţie a lucrărilor este de 21 de luni, iar valoarea totală a proiectului este de 53.005.711,38 lei, la care se adaugă TVA de 12.582.466,32 lei. Din acest total, contribuţia eligibilă a Uniunii Europene este de 42.013.145,55 lei, adică 80,35%, cea a bugetului de stat este de 9.228.774,35 lei, adica 17,65%, iar cea a Primăriei Timişoara este de 1.936.120,60 lei. TVA eligibilă este de 12.410.137,20 lei.