Asteroidul, cunoscut sub denumirea de Chariklo, se află la o distanţă de peste un miliard de kilometri de Terra şi se roteşte în jurul Soarelui pe o orbită situată între Saturn şi Uranus.
Pe 3 iunie 2013, astronomii aflaţi în şapte localităţi diferite din Chile, Brazilia, Uruguay şi Argentina observau asteroidul, care trecea prin faţa unei stele, în speranţa că lumina emisă de stea va oferi detalii despre forma şi mărimea acestui corp ceresc.
În timpul observaţiei, astronomii au descoperit două inele dense în jurul asteroidului Chariklo.
Până atunci, se ştia că doar planete uriaşe precum Saturn, Jupiter, Uranus şi Neptun sunt prevăzute cu asemenea formaţiuni.
„Nu căutam un inel şi nu credeam că asemenea corpuri cereşti de mici dimensiuni pot avea inele”, a declarat astronomul brazilian Felipe Braga-Ribas, de la Observatorul naţional din Rio de Janeiro, care a coordonat operaţiunea.
Inelele lui Chariklo au margini ondulate, o trăsătură provocată de efectele gravitaţionale ale sateliţilor de mici dimensiuni, care gravitează în jurul acestuia.
„Cel mai probabil, Chariklo are cel puţin un mic satelit care aşteaptă să fie descoperit”, a spus Felipe Braga-Ribas.
Inelul interior al lui Chariklo are o lăţime de 6,9 kilometri, iar inelul exterior are o lăţime de aproximativ 3 kilometri. Benzile sunt separate de un interval de 9 kilometri.
„A fost extraordinar să ne dăm seama că am reuşit nu numai să detectăm un sistem de inele, ci să stabilim, de asemenea, că acesta constă din două inele distincte”, a declarat într-un comunicat astronomul Uffe Grae Jorgensen, de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca.
Originea inelelor nu este cunoscută, dar oamenii de ştiinţă presupun că acestea s-au format după ce alt corp ceresc s-a ciocnit de Chariklo, formând un disc de particule de gheaţă în jurul asteroidului.
Rezultatele cercetării au fost publicate în cel mai recent număr al revistei Nature.