De ce nu rămân gravide unele femei? Un cerc vicios ar putea fi la originea „infertilităţii inexplicabile”
Medicii bănuiau de mult că există o legătură între stresul cotidian şi infertilitate, dar existau prea puţine dovezi ştiinţifice în acest sens.
Cercetătorii de la Ohio State University, din Columbus, SUA, au explorat rolul stresului în infertilitatea feminină cu ajutorul a 373 de cupluri, colectând mostre de salivă de la femei şi măsurând nivelul unei enzime numite alfa-amilaza, care indică nivelul de stres. Cercetătorii au împărţit eşantionul de femei în 3 grupuri, în funcţie de nivelul alfa-amilazei detectat în salivă.
După un an de activitate sexuală regulată, neprotejată, aproximativ 13% dintre cupluri nu au reuşit să conceapă un copil. Era de două ori mai probabil ca femeile ce făceau parte din treimea cu cel mai înalt nivel al enzimei să se afle printre femeile din grupul infertil, comparativ cu femeile din treimea cu cel mai scăzut nivel al alfa-amilazei.
Dar, deşi studiul arată că există o legătură între nivelul de stres şi infertilitate, nu dezvăluie mecanismul din spatele acestei corelaţii şi nu arată dacă nu cumva şi stresul bărbaţilor joacă un rol.
Melanie Davies, de la University College London Hospitals, crede că ar putea fi vorba fie de un efect direct al stresului asupra organismului, fie de faptul că oamenii stresaţi au tendinţa de a-şi reduce activitatea sexuală.
Alţi specialişti se tem că aceste informaţii ar putea amplifica nivelul de stres al cuplurilor deja stresate de încercările nereuşite de a avea copii. Dar autorii studiului cred că, dimpotrivă, cunoaşterea acestor informaţii poate fi utilă: cuplurile afectate de o infertilitate căreia medicii nu i-au găsit o explicaţie ar putea lua în considerare contribuţia stresului la problema lor şi ar putea întreprinde măsuri de reducere a acestuia.
Yoga, meditaţia, exerciţiul fizic regulat – toate au ca efect reducerea nivelului de stres şi este important ca persoanele în cauză să găsească o metodă de atenuare a stresului care să le convină, spun specialiştii.
Sursa: New Scientist