Realizarea unui nou test va depinde de „disponibilitatea unui bolnav care întruneşte criteriile pentru operaţie, conjugată cu rezultatele analizelor efectuate de inginerii de la Carmat şi de clinicieni, cel mai probabil peste câteva săptămâni”, a declarat Philippe Pouletty, cofondatorul Carmat, pentru postul de radio privat Europe 1.
Primul pacient, în vârstă de 76 de ani, care a primit, pe 18 decembrie 2013, o inimă artificială realizată de compania Carmat, a decedat pe 2 martie, implantul fiind considerat concludent, „în cadrul unui test pentru care criteriul de succes era de 30 de zile”, a precizat compania într-un comunicat.
„În prezent, nu ştim care este cauza morţii pacientului, efectuăm analize aprofundate înainte de a trece la următorul implant”, a explicat Philippe Poletty, respingând posibilitatea unui scurtcircuit care să fi provocat defectarea protezei.
„Inima s-a oprit brusc. A avut loc un scurtcircuit. Acest lucru a dus la un infarct, identic cu acela pe care îl poate suferi o inimă naturală bolnavă”, a afirmat, pe de altă parte, profesorul Alain Carpentier, avansând singura explicaţie disponibilă până acum.
„Proteza este un instrument complex, în relaţie cu sistemul vascular al pacientului şi cu unitatea de alimentare, prin urmare, orice simplificare excesivă este falsă”, a spus Philippe Poletty.
Cu o zi după decesul pacientului, la 75 de zile după implantarea unei inimi artificiale, Carmat a anunţat că menţine programul de teste, unde au fost incluşi patru pacienţi „cu pronostic vital rezervat”, conform precizărilor oferite la momentul respectiv de profesorul Christian Latrémouille, care a efectuat intervenţia chirurgicală.
Compania Carmat, înfiinţată de chirurgul Alain Carpentier, celebru pe plan mondial după ce a inventat valvele cardiace Carpentier-Edwards, doreşte să acopere penuria notorie de transplanturi, căreia îi cad victime zeci de mii de persoane care suferă de insuficienţă cardiacă avansată.