Sulurile nou-descoperite sunt de dimensiuni foarte mici şi se găseau în interiorul unor mici cutiuţe de piele, numite filactere; în practica religioasă mozaică tradiţională, aceste filactere sunt purtate de bărbaţii evrei pe frunte şi pe braţul stâng în timpul rugăciunilor. Filacterele au fost scoase din peşterile de la Qumran în anii 1950, dar, după cât se pare, conţinutul lor nu a fost examinat până de curând.
„E foarte incitant”, spune arheologul Yonatan Adler, autorul descoperirii. „Nu ai în fecare zi norocul de a descoperi manuscrise noi.”
Noile manuscrise nu au fost încă studiate în detaliu şi nu se ştie cu precizie ce conţin.
Adler şi-a anunţat descoperirea la o conferinţă internaţională asupra regiunii Qumran şi a zonei Mării Moarte, conferinţă care a avut loc la Lugano, Elveţia.
Peşterile de la Qumran, din Cisiordania, sunt locul uneia dintre cele mai mari descoperiri arheologice: în 11 peşteri au fost găsite resturile a peste 900 de manuscrise – cunoscute sub numele de Manuscrisele de la Marea Moartă – ce conţin texte religioase mozaice din cărţile Vechiului Testament, printre care Facerea (Geneza), Ieşirea (Exodul), Isaia, Cartea Regilor şi Deuteronomul. Datând din diferite perioade, cuprinse între secolul V î.e.n şi secolul IV e.n., textele formează o colecţie de uriaşă importanţă religioasă, istorică şi lingvistică. Majoritatea istoricilor atribuie acestei texte membrilor unei vechi secte religioase evreieşti, numiţi esenieni.
Sursa: Live Science