Un fragment de zid cu o lungime de doi metri, restaurat recent şi care făcea parte dintr-o prăvălie străveche, s-a prăbuşit sub greutatea unui alt zid mai vechi, prăbuşit la rândul său.
Duminică, un arc din Templul zeiţei Venus şi un zid de apărare a necropolei din acest oraş antic s-au prăbuşit.
Ambele zone au fost închise pentru public.
Noul ministru al Culturii, Dario Franceschini, a convocat în această săptămână o reuniune de lucru pentru a întocmi lista cu distrugerile produse în ultima vreme în acest sit, inclus în patrimoniul mondial al umanităţii de către UNESCO în 1997, şi pentru a examina stadiul în care se află proiectul de restaurare „Grand Pompei”, finanţat parţial de Uniunea Europeană.
De aproximativ trei ani, Pompei a devenit teatrul a numeroase incidente, precum prăbuşirea unui stâlp dintr-o pergolă de lângă casa lui Loreius Tiburtinus în decembrie 2011, precedată de prăbuşiri spectaculoase ale unor ziduri din Casa gladiatorilor şi din Casa Moralistului.
În septembrie 2012, o bârnă care sprijinea acoperişul din ţiglă al Vilei misterelor a cedat.
Uniunea Europeană a acordat un ajutor de 105 milioane de euro pentru a lansa un plan de întreţinere şi de restaurare a sitului pe o perioadă de cel puţin patru ani.
Pompei, acoperit cu cenuşă după o erupţie a vulcanului Vezuviu pe 24 august în anul 79 e.n., alcătuieşte ansamblul cel mai bine conservat al unui oraş din epoca romană.
Citeşte şi Oraşul de sub cenuşă: Pompei