Cele 3 informaţii cheie pe care trebuie să le ştii despre flota Rusiei la Marea Neagră

După dizolvarea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, Rusia şi Ucraina s-au înfruntat în mai multe rânduri pe tema împărţirii Flotei la Marea Neagră, în prezent Moscova folosind-o „mai degrabă pentru a-şi intimida vecinii mici decât pentru a purta un război adevărat”, potrivit profesorului Mark Galeotti de la Universitatea din New York, un expert în probleme de securitate şi autorul cărţii „Russian Security and Paramilitary Forces Since 1991”.

– Componenţa şi capacitatea Flotei la Mara Neagră

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Flota la Marea Neagră „nu este prea impresionantă” ca forţă de luptă, apreciază Galeotti, vasele principale fiind construite pentru a lupta cu alte nave, ele fiind folositoare doar într-un război naval. Din flotă fac parte, între altele, un crucişător lansator de rachete „învechit” – Moskva, un crucişător mare de război antisubmarin „foarte depăşit”, un distrugător şi două fregate „care sunt mai polivalente”, nave pentru debarcare şi un submarin de atac cu propulsie diesel, potrivit profesorului.

„Nu este o forţă prea puternică”, subliniază el, adăugând că „marina italiană o poate distruge singură”.

Armata rusă, per ansamblu, dispune de o capabilitate „moderată”, în opinia sa. „Nu se află la nivelul armatelor americană, britanică sau germană, dar este mai bună ca în anii ’90”, declară Galeotti, subliniind că forţele ruse „sunt bune pentru intimidarea vecinilor mici, dar nu ar fi eficiente împotriva NATO” şi precizând că „nu ar putea înfrânge China”.

Flota rusă la Marea Neagră a fost „oarecum valoroasă împotriva Georgiei, pentru că lupta cu o marină mică”, apreciază el, adăugând că „armata rusă ar putea pătrunde pe teritoriul Ucrainei, dar va avea loc un război” şi că „ucrainenii sunt mai pregătiţi decât (au fost) georgienii” în august 2008.

„Dacă Rusia ar fi vrut să cucerească Crimeea ar fi făcut-o, însă acest lucru nu i-ar aduce nimic”, consideră Galeotti. „Este o manevră politică dură prin care (Moscova) vrea să se asigure că Kievul ia în considerare interesele Rusiei”, apreciază el.

– Baze ruseşti în Crimeea

Principalele baze ruseşti în Crimeea sunt cartierul general al flotei şi cartierul general al brigăzii de infanterie de la Sevastopol. Între cele cel puţin 12 baze active în peninsula, se află şi patru regimente de rachete în zona de coastă, staţionate în patru baze. Unele dintre baze sunt doar turnuri de comunicaţii, pe când altele sunt baze aeriene.

Tratatul Ucraina-Rusia limitează prezenţa Rusiei, care nu poate să adauge pur şi simplu o navă flotei sau să crească în mod arbitrar numărul unităţilor.

– Trupe

În ceea ce priveşte trupele, în Crimeea se află Brigada 810 Infanterie Navală – din care fac parte 2.500 de puşcaşi marini, forţe speciale -200-300 de oameni, membrii unei importante Forţe Aeriene Navale la Marea Neagră şi grupuri auxiliare – tehnice, de securitate şi administrative.

Membrii Brigăzii 810 „nu sunt de elită, dar au nivel peste medie, au acţionat bine în Georgia şi luptă împotriva piraţilor în Somalia”, a declarat Galeotti despre aceste trupe. În privinţa forţelor speciale navale, el afirmă că membrii acestora „nu sunt Beretele Verzi, dar se descurcă mai degrabă bine”, iar în privinţa restului trupelor „poţi să le pui o mitralieră în mână, dacă e nevoie” sau pot bloca drumuri, apreciază el.

„Nimic nu-i poate împiedica (pe ruşi) să-şi mute trupele de colo colo. Este un du-te-vino de două ori pe an, din cauza serviciului militar obligatoriu”, mai afirmă profesorul newyorkez, adăugând că „prezenţa personalului militar pe stradă nu este un lucru neobişnuit, în contextul în care se deplasează de la o bază la alta” şi „evident, se duc în şi se întorc din Rusia”.

În afară de bazele din Crimeea, în străinătate Rusia mai este prezentă în Cuba, dar această prezenţă nu poate fi considerată o bază, şi la Tartus, în Siria. Ruşii nu au alte baze în străinătate, în afara celor de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.

Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea

Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, încălcând acorduri internaţionale, au anunţat luni grăniceri ucraineni.

În ultimele 24 de ore, zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport ruseşti au aterizat în Crimeea, fără ca Ucraina să fie informată, contrar acordurilor între cele două ţări cu privire la statututl Flotei ruse la Mrea Neagră, staţionate în Crimeea, care prevăd ca Kievul să fie informat cu 72 de ore înaintea unor asemenea mişcări de trupe.

De la 1 martie, patru nave de război ruse din cadrul Flotei la Marea Baltică au pătruns în portul Sevastopol, potrivit aceleiaşi surse.

Militari neidentificaţi acţionează în contul autorităţilor locale proruse şi au preluat controlul asupa unei părţi a Crimeei, asediind militari ucraineni în cazărmi.

Crimeea, care s-a aflat sub ocupaţie turcească, a fost cucerită de către Rusia la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Ea a aparţinut iniţial Rusiei, în cadrul fostei Uniuni Sovietice, după care a fost alipită Ucrainei, în 1954.

Rusia şi-a crescut deja cu 6.000 de militari prezenţa în Crimeea, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

Parlamentul rus a dat sâmbătă undă verde forţelor armate ruse să intervină în Ucraina.

Surse: Mediafax, Washington Post