Care este cea mai veche boală infecţioasă a omului?

Doi oameni de ştiinţă,  Xiang-Yang Han  de la Universitatea din Texas, SUA, şi Francisco Silva, de la Universitatea din Valencia, Spania, afirmă că cele două bacterii care produc lepra (Mycobacterium lepromatosis şi Mycobacterium leprae) s-au desprins dintr-un strămoş comun în urmă cu cca. 10 milioane de ani şi că oamenii primitivi şi hominidele care i-au precedat sufereau probabil de acestă boală. 

În lume mai există încă sute de mii de cazuri de lepră (numită şi maladia Hansen), majoritatea în Asia, Africa şi America Latină. Lepra este o boală aproape exclusiv umană (microbul infectează rareori şi unele animale, de pildă unele specii de tatu, mamifere din America).

• Analizele obișnuite de sânge pot prezice care pacienți vor fi ajutați prin imunoterapie
• Cercetătorii de la Harvard spun că trebuie să renunțăm la mezeluri dacă vrem să reducem riscul…

Boala atacă pielea şi nervii şi, netratată, duce la invaliditate şi moarte. Multă vreme a fost o boală nevindecabilă şi desfigurantă, iar cei ce sufereau de ea erau adesea stigmatizaţi şi excluşi din comunitate. Din fericire, lepra este azi vindecabilă prin tratament cu antibiotice specifice. În plus, contrar unei convingeri larg răspândite, nu se ia cu uşurinţă: este necesară o expunere masivă la agentul patogen (de exemplu, contactul cu saliva sau secreţiile nazale ale unei persoane puternic infectate), plus o sensibilitate individuală la această boală, pentru a se produce molipsirea.

Analizând comparativ 20 de gene din genoamele celor 2 specii de bacili ai leprei, specialiştii au descoperit că aceste 2 bacterii provin dintr-un strămoş comun, din care s-au desprins acum aproximativ 10 milioane de ani. Rezulatele au fost publicate în jurnalul PLOS Neglected Tropical Diseases. 

Se crede că, înainte de scindarea în cele 2 specii, bacteria-strămoş a suferit o evoluţie reductivă importantă, care a dus la inactivarea a aproximativ 40% dintre genele sale.

Analizând aproape 400 de tulpini de Mycobacterium leprae, s-a constatat că ele au genoame practic identice, ceea ce sugerează că oamenii primitivi au adus cu ei lepra atunci când au părăsit Africa, în urmă cu cca. 100.000 de ani,  pentru a coloniza alte părţi ale lumii. Bacilul este aşadar extrem de stabil în organismul gazdei sale – semn că el infectează oamenii de mult mai multă vreme decât 100.000 de ani.

Rezultatele arată că inactivarea genelor a început acum cca. 20 milioane de ani; probabil acela a fost momentul în care bacilul leprei a început să infecteze strămoşii omului, trecând la o viaţă strict parazită (această bacterie nu poate supravieţui în afara organismului gazdei). Cercetătorii cred că lepra poate fi privită drept consecinţa naturală a acestui îndelungate relaţii de parazitism.

Rezultatele aduc noi informaţii privind adaptarea evolutivă a paraziţilor, nu numai în cazul leprei, ci şi în cazul altor boli, ajutându-i pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine mecanismul unor maladii infecţioase care afectează organismul uman.

Sursa: Mail Online