Probleme în ştiinţă: o editură a fost păcălită de 16 studii ştiinţifice false generate de un program informatic

Deşi erau complet lipsite de sens, dar incluzând aspectul şi „jargonul” publicaţiilor ştiinţifice, aceste studii false au fost prezentate în faţa unor experţi în timpul conferinţelor consacrate informaticii şi ingineriei. Ele au fost apoi publicate de grupul Springer pentru abonaţii săi, a explicat editorul german într-un comunicat.

„În prezent suntem pe cale să retragem toate acele articole cât mai repede posibil întrucât este vorba de un munte de absurdităţi”, se precizează în acel comunicat.

• Gândul Media Network, grupul de presă numărul unu din România!
• „Update Go4it” #10 aduce invitați de top din industria de gaming și educație

„Examinăm procedurile noastre de lucru pentru a descoperi breşele care au permis ca un astfel de lucru să se întâmple şi vom lua măsurile necesare pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată”.

Infracţiunea a fost descoperită de un informatician francez de la Universitatea Joseph Fourier din Grenoble, Cyril Labbé, care a reperat, de asemenea, alte câteva zeci de studii false de acelaşi calibru, publicate în numele său de Institutul de inginerie electrică şi electronică (IEEE) din New York, un actor major în domeniul conferinţelor pe teme informatice.

Specialist în „text mining” (procedeu de extragere a unor informaţii valoroase dintr-un text), Cyril Labbé studiază mai ales metodele de demascare a acestor studii false, create de un program informatic denumit SCIgen.

Acest program produce printr-un simplu clic un studiu în care abundă temeni ştiinţifici, inpresionanţi pentru nespecialişti, grafice, citate şi referiri la lucrări anterioare.

Lucrarea pare că prezintă la prima vedere toate criteriile unui studiu autentic. Lectura aprofundată dezvăluie însă teorii absurde, fraze fără sens şi, mai grav, erori grosolane, uşor de detectat.

Astfel, un fals document realizat de AFP cu ajutorul acelui program face referire la un studiu publicat în colaborare în 2005 de fizicianul Erwin Schrödinger şi matematicianul Alan Turing, deşi aceştia au murit în 1961, respectiv în 1954.

Surse: Mediafax, AFP, Slate