Descoperire importantă pentru alimentaţia bebeluşilor: băieţii au nevoie de altfel de lapte decât fetiţele

Teste realizate atât la maimuţe, cât şi la om sugerează că laptele matern produs pentru alimentaţia unui pui de sex masculin este semnificativ diferit de laptele destinat unui pui de sex feminin.

“Personalizarea” compoziţiei laptelui are un impact direct asupra creşterii copilului, dar şi asupra comportamentului şi temperamentului său, efectele putând să persiste toată viaţa.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

Oamenii de ştiinţă cred că laptele de mamă ar putea fi diferenţiat astfel, în mod natural, pentru a corespunde unor nevoi diferite în cursul procesului de creştere la cele două sexe.

Aceste descoperiri i-au determinat pe unii oameni de ştiinţă să susţină că şi laptele praf ar trebui să fie fabricat cu compoziţii diferite pentru băieţi şi fetiţe, pentru a reflecta diferenţele observate în laptele matern.

În studiile efectuate pe maimuţe rhesus, s-a constatat că femelele produc, pentru puii masculi, lapte cu 35% mai bogat în proteine şi grăsimi, iar laptele este încă şi mai consistent dacă puiul mascul este întâiul născut al femelei, a afirmat  prof. Katie Hinde, biolog la Universitatea Harvard, în cadrul întrunirii organizaţiei American Association for the Advancement of Science.

În schimb, când alăptau pui de sex feminin, laptele era mai sărac în grăsimi, dar mai bogat în calciu, probabil pentru a susţine creşterea mai rapidă a scheletului. Pentru puii femele, mamele produceau cantităţi mai mari de lapte şi, în cursul perioadei de alăptare, aceşti pui primeau, până la urmă, aceeaşi cantitate de grăsimi ca şi puii masculi.

“Băieţii şi fetele au modele de dezvoltare diferite, iar dacă nu primesc hrana de care au nevoie, s-ar putea să nu se dezvolte optim”, spune prof. Hinde.

Într-un alt studiu, cercetătoarea a analizat nivelul unui hormon de stres, numit cortizol, în laptele matern şi modul în care acesta afectează comportamentului progeniturii. Studii anterioare la oameni arătaseră că laptele cu concentraţie ridicată de cortizol le făcea pe fetiţe mai iritabile şi mai greu de liniştit.

Lucrând cu maimuţe, Hinde a măsurat nivelul de cortizol din laptele matern, în cazul a 108 pui cu vârsta de o lună şi apoi când animalele aveau 3-4 luni. Cercetătoarea a descoperit câteva diferenţe subtile, dar importante: puii femele deveneau mai nervoşi când laptele primit la începutul perioadei de alăptare avea un nivel ridicat de cortizol. Pui masculi, în schimb, se comportau mai nervos când nivelul de cortizol creştea mai târziu. Împreună, aceste descoperiri sugerează că mamele produc tipuri de lapte diferite pentru puii masculi şi pentru cei femele, iar puii răspund în mod specific la laptele consumat, în funcţie de sexul lor.

Prof. Hinde afirmă că mai sunt necesare studii pentru a înţelege nu numai cum şi de ce variază compoziţia laptelui pentru băieţi faţă de a celui pentru fetiţe, dar şi de ce anumiţi constituenţi ai laptelui îi afectează pe copii în moduri diferite, în funcţie de sex.

Sursa: The Guardian / Foto: Hepta