Barierele tehnologice dispar unele după altele, astfel încât aceste aparate fără pilot devin accesibile unui număr tot mai mare de ţări şi nu mai sunt rezervate doar forţelor armate din Occident.
„Vom vedea tot mai multe. Dronele (avioane fără pilot) vor prolifera, fie că este vorba despre un aparat mic şi demontabil pe care îl putem pune în rucsac, fie că este vorba despre un aparat de luptă cu o putere de atac maximă„, a rezumat Doug Barrie, un expert în aeronautică militară de la Institut, prezentând raportul de 500 de pagini, la Londra.
Pe plan militar, toate marile puteri tind să recupereze întârzierea faţă de armata americană, care domină piaţa cu avioane fără pilot de tip Global Hawk sau Northrop Grumann X-47B. Un avion de tip X-47B a aterizat, pentru prima dată, la bordul unui portavion, vara trecută.
Mai multe ţări europene vor să dezvolte avioane fără pilot de tip MALE (altitudine medie, rază lungă de acţiune). Premierul britanic David Cameron şi preşedintele francez François Hollande au ajuns la o înţelegere, vineri, asupra proiectului unui avion franco-britanic fără pilot de luptă.
China, care continuă să se înarmeze, la fel ca întreaga Asie (cheltuielile militare au crescut cu 11,6% în perioada 2011-2013, potrivit raportului IISS), a dezvăluit în noiembrie primul avion fără pilot de luptă, invizibil pe radar.
Inspirat după avionul american fără pilot de tip X-47B, cel chinez, numit „Lijian” („Sabie lungă şi subţire”), a efectuat un zbor de aproximativ 20 de minute, în faţa unor camere de luat vederi.
Pe scurt, „există puţine îndoieli cu privire la includerea dronelor în arsenalul armatelor celor mai puternice”, subliniază IISS în raport. Însă institutul rămâne prudent în privinţa unei eventuale înlocuiri a avioanelor cu piloţi de către avioanele fără pilot, în prezent complementare mijloacelor tradiţionale.
„Vom vedea ambele (tipuri de avioane) coabitând, în continuare, pentru o bună bucată de tip”, a declarat Doug Barrie, previzând că institutul a „revenit un pic” asupra ideii potrivit căreia avioanele fără pilot, robotizate, ar putea să le înlocuiască în mod complet pe cele cu piloţi.
El a făcut această precizare în contextul în care proliferarea avioanelor fără pilot de luptă este însoţită de numeroase probleme etice şi de legalitate. Potrivit IISS, în centrul acestor dezbateri se află întrebări ca „Poate un atac cu avioane fără pilot să intre în cadrul legitimei apărări?” sau „Poate un asemenea atac să fie considerat un răspuns proporţionat la atacul unui individ?”.
Altă întrebare vizează posibila utilizare a avioanelor fără pilot, de luptă, integral robotizate şi autonome. „Perspectiva de a constata o acţiune letală hotărâtă de o maşină va rămâne un prag pe care legiutorii şi opinia publică vor fi reticente să îl treacă”, se arată în raport.
Iar acest lucru este valabil chiar dacă publicul va ajunge să se obişnuiască tot mai mult cu prezenţa avioanelor fără pilot, având în vedere că miniaturizarea acestora le face „abordabile” pentru firme şi particulari, notează IISS.
În decembrie, când Statele Unite începeau să testeze avioane fără pilot comerciale, gigantul american în domeniul comerţului online Amazon a anunţat că plănuieşte să folosească, începând din 2015, mini-avioane fără pilot pentru a trimite colete de mici dimensiuni clienţilor.
Avioane fără pilot uşoare pot să fie folosite în operaţiuni de cartografiere, supravegherea liniilor ferate sau agricultură.
Ele pot fi folosite, de asemenea, în lupta împotriva terorismului, controlul frontierelor şi populaţiei, ceea ce poate ridica alte probleme, ca de exemplu respectarea vieţii private.
Ca o dovadă a multiplelor posibile utilizări ale avionului fără pilot, Agenţia Europeană pentru Apărare a fost însărcinată cu un program comun de cercetare asupra dezvoltării dublei utilizări a acestor aparate, atât în scopuri militare, cât şi în scopuri civile.