Când poate deveni nociv colesterolul bun, crescând riscul de probleme ale inimii?

Deşi beneficiile colesterolului „bun” au fost recunoscute pe scară largă, cercetătorii americani de la Cleveland Clinic au descoperit că toate testele clinice ce vizau eficienţa medicamentelor destinate creşterii nivelului de HDL nu au reuşit să demonstreze că acest tip de colesterol îmbunătăţeşte sănătatea inimii. De asemenea, aceştia au detectat o proteină bogată în colesterol „bun”, care este prezentă în pereţii arterelor înfundate, unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

O echipă de oameni de ştiinţă, coordonată de Stanley Hazen, directorul Institutului pentru cercetarea şi prevenirea bolilor cardiovasculare de la Cleveland Clinic, a decis să cerceteze dacă acest tip de lipoproteine sunt benefice.

• Vremea se răcește în toată țara, anunță meteorologii
• Kim Jong Un a dat ordinul pentru producția în masă de drone kamikaze

Colesterolul „bun” conţine o proteină numită apolipoproteină A1 (apoA1), care asigură proprietăţile protectoare la nivelul inimii.

Cu toate acestea, cercetătorii americani au descoperit că, la nivelul pereţilor arteriali, o bună parte a proteinei apoA1 se oxidează şi nu mai contribuie la sănătatea inimii, ci dimpotrivă, se transformă într-un factor de risc pentru afecţiunile coronariene.

Echipa de cercetători a pus la punct o metodă pentru identificarea „colesterolului bun” disfuncţional şi a testat mostrele de sânge prelevate de la 627 de pacienţi cu boli de inimă. În urma analizelor efectuate ulterior, cercetătorii americani au descoperit că pacienţii ce prezentau niveluri mai ridicate de „colesterol bun” disfuncţional în sânge aveau un risc mai crescut de infarct şi alte afecţiuni ale inimii.

„Identificarea structurii proteinei apoA1 şi a procesului prin care, în loc să prevină bolile cardiovasculare, ajunge să le promoveze, este primul pas către crearea unor noi teste şi tratamente împotriva acestor afecţiuni”, a afirmat Stanley Hazen.

Nivelul de colesterol „bun” din organism este stimulat de consumul de fasole şi linte, ovăz, usturoi şi ceapă, ulei de peşte, ulei de măsline şi avocado.

Colesterolul „rău” se regăseşte în alimente precum ouă, unt, brânză, meniuri fast-food şi carne procesată.

Surse: Mediafax, Daily Mail