De ce este dragostea dulce? Oamenii de ştiinţă au găsit răspunsul

Însă nu orice emoţie naşte astfel de senzaţii. De exemplu, gelozia nu ne lasă un gust amar sau sărat, la propriu, în ciuda metaforelor care sugerează asta. 

Faptul că dragostea modifică percepţia senzorială a individului, dar gelozia nu reuşeşte să aibă acelaşi efect, este destul de important pentru oamenii de ştiinţă care studiază „metaforele încorporate”, adică modul în care limbajul ne influenţează ceea ce simţim. De exemplu, studiile anterioare au indicat că oamenii care se simţeau singuri percepeau o temperatură mai scăzută în cameră, comparativ cu cei care aveau partenerii alături. 

• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
• Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski

„Însă, doar pentru că există o metaforă, nu înseamnă neapărat că vom avea parte de aceste senzaţii şi efecte asupra percepţiei”, a explicat cercetătorul Kai Qin Chan. 

Gustul iubirii

După ce au studiat cercetări realizate anterior asupra metaforelor emoţionale, Chan şi colegii săi au vrut să analizeze şi mai profund fenomenul. 

„Întotdeauna spunem că «dragostea este dulce» şi apelăm la dulcegării. Aşa că am decis să analizăm problema”, a explicat Chan. 

Deoarece Chan vorbeşte mandarina, mereu s-a întrebat dacă gelozia influenţează modul în care percepem gusturile, având în vedere că în această limbă există o zicală („chi ku”) care descrie gelozia şi care se traduce prin „a mânca amărăciune”. 

După ce au realizat un sondaj la Universitatea Naţională din Singapore, prin care s-au asigurat că voluntarii cunoşteau expresiile precum „dragostea e dulce” şi „gelozia este amară”, oamenii de ştiinţă s-au decis să realizeze o serie de experimente. 

În primele două studii, oamenii de ştiinţă i-au rugat pe voluntari să scrie despre o experienţă legată fie de iubirea romantică, fie de gelozie, fie despre un subiect banal. Ulterior, oamenii de ştiinţă i-au rugat pe subiecţi să guste, fie o bomboană gumată dulce şi acră, fie una din ciocolată dulce-amăruie. 

După ce au testat bomboanele, studenţii (197 la număr) au notat cât de dulce, de amară sau de acră era fiecare bomboană. Cei care au scris despre dragoste au notat ambele bomboane ca fiind mai dulci, comparativ cu cei care scriseseră despre gelozie sau despre un alt subiect. De asemenea, specialiştii au observat că gelozia pare să nu fi influenţat modul în care percep oamenii gustul, deoarece, indivizii care au scris despre acest subiect nu au notat bomboanele ca fiind mai acre sau mai amare.  

Apoi, într-o altă etapă a studiului, oamenii de ştiinţă au realizat un experiment noi, la care au luat parte alţi 93 de voluntari. De data aceasta, subiecţii au gustat apă în loc de bomboane. Specialiştii le-au spus subiecţilor că testează un nou produs şi i-au rugat să declare cât de dulce, de amară sau de acră este apa. 

Astfel, s-a constatat iar că dragostea îi face pe oameni să perceapă alimentele ca fiind mai dulci. 

Constatarea este importantă din două motive, spun specialiştii. În primul rând, simplul fapt că până şi apa are un gust mai dulce atunci când ne gândim la iubire, arată că emoţia nu acţionează asupra receptorilor de la nivelul limbii. În schimb, efectul pare să fie rezultatul modului în care procesează creierul informaţia referitoare la gust. 

În al doilea rând, faptul că geloza nu are efect asupra gustului indică faptul că limbajul nu acţionează singur pentru a influenţa simţurile şi că metaforele trebuie să fie mai profunde de atât. De aceea, experţii presupun că metaforele care determină schimbarea percepţiei se dezvoltă doar după multe experienţe. 

Legătura dintre dragoste şi dulceaţa experienţelor fizice ar putea să se formeze în copilărie. Copiii îşi încep vieţile consumând lapte care este dulce. Este posibil ca astfel, încă din primele luni, să asociem dragostea cu gustul duce.