Rosetta s-a „trezit” şi a lansat un mesaj de la 800.000.000 de km de Terra: „Salutare, către lumea întreagă!”
Înainte de setarea sondei spaţiale pe modul „hibernare”, în iunie 2011, întrucât aceasta nu dispunea de lumină suficientă pentru alimentarea cu energie, oamenii de ştiinţă de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) au programat „trezirea” internă a Rosettei pentru data de 20 ianuarie 2014, la ora 10.00 GMT.
Însă a fost nevoie de un interval de peste opt ore pentru finalizarea manevrelor automate de reactivare a sistemelor de bord, înainte ca sonda, situată la peste 800 de milioane de kilometri de Terra, să emită primul semnal.
Primul semnal emis de Rosetta, după doi ani şi jumătate de hibernare, a fost recepţionat de o staţie NASA situată în Goldstone, Statele Unite ale Americii, la ora 18.18 GMT, fiind confirmat de Centrul european de operaţiuni spaţiale al ESA (ESOC), din oraşul german Darmstadt.
Mesajul a fost întâmpinat cu mare entuziasm la ESOC şi a fost „tradus” imediat pe contul de Twitter al sondei prin următoarele cuvinte: „Salutare, către lumea întreagă!”.
Cu ajutorul sondei Rosetta, ESA îşi propune să descifreze evoluţia sistemului solar, de la geneza acestuia, prin intermediul analizării cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, pe care trebuie să o întâlnească în cursul acestei veri, pentru a călători în spaţiu cu aceasta, până la sfârşitul anului 2015.
Cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko este un bulgăre de gheaţă, cu un diametru de patru kilometri.
Dar, după trezirea cu succes din hibernare, oamenii de ştiinţă trebuie să verifice mai întâi starea tehnică a sondei, astfel încât cele 11 instrumente ale navetei spaţiale şi cele 10 instrumente cu care este prevăzut modulul Philae să poată fi activate pentru studierea cometei.
„Vom fi foarte ocupaţi în lunile următoare, în vederea pregătirii sondei şi a instrumentelor sale, pentru provocările operaţionale pe care le presupune studierea prelungită şi în profunzime a unei comete despre care, pentru moment, nu ştim decât foarte puţine”, a precizat Andrea Accomazzo, responsabil cu operaţiunile misiunii.
Următoarea etapă esenţială a trezirii din hibernare va fi reactivarea, din 28 martie, a modulului Philae, în vederea amplasării acestuia pe cometă, o premieră în istoria cercetării spaţiale, conform CNES, Agenţia spaţială franceză.
Primele imagini ale cometei ar trebui să fie primite în luna mai, când Rosetta se va afla la 2 milioane de kilometri de ţinta sa. Câteva săptămâni mai târziu, sonda va efectua o importantă manevră de aliniere, în vederea întâlnirii cruciale cu cometa, prevăzută pentru august.
Sonda va orbita la o distanţă de câteva sute de kilometri în jurul cometei 67P/TG, pe care va începe să o studieze, în căutarea unui loc propice de fixare pentru modului Philae, cu o greutate de 100 de kilograme, care ar trebui să se prindă de bulgărele de gheaţă pe 11 noiembrie 2014.
Această misiune de „arheologie spaţială” şi-a luat numele de la Rosetta (un fragment de stelă pe care a fost gravat un text în trei limbi diferite), piatra care l-a inspirat pe Champollion să descifreze hieroglifele egiptene, la începutul secolului al XIX-lea.