De ce trăiesc oamenii atât de mult?

Oamenii şi maimuţele – care alcătuiesc grupul primatelor – cresc mai încet, au mai puţini pui şi trăiesc mai mult decât alte mamifere, iar explicaţia pare a fi aceea că primatele cheltuiesc mai puţină energie.

Un grup de oameni de ştiinţă conduşi de Herman Pontzer, de la Hunter College, New York, a comparat cheltuielile medii zilnice de energie ale mai multor specii de animale, studiind animalele care trăiesc în captivitate la Lincoln Park Zoo din Chicago.

Cercetătorii au constatat că primatele cheltuiesc cu 50% mai puţină energie în cursul unei zile, comparativ cu alte mamifere de talie echivalentă, iar deosebirea nu se explică doar prin nivelul diferit de activitate fizică. Un om ar trebui să alerge zilnic distanţa maratonului pentru a atinge acelaşi nivel al cheltuielilor de energie ca un mamifer non-primat, de aceeaşi mărime.

Singura excepţie observată până acum, la primate, este mărunţelul lemur-şoarece, care cheltuieşte mai multă energie decât alte primate atunci când e activ; cercetătorii sugerează că e posibil ca acest lucru se se întâmple deoarece acest animal îşi petrece mare parte a timpului într-o stare numită torpoare, un fel de letargie, în care cheltuieşte foarte puţină energie.

Descoperirile oferă un mod complet nou de a înţelege de ce viaţa primatelor se desfăşoară într-un ritm mai lent decât al altor mamifere de talie similară, spune primatologul Erin Vogel de la Rutgers University,New Jersey.

Însă nimeni nu ştie exact cum reuşesc primatele să  cheltuiască aşa de puţină energie şi cum s-a ajuns la această caracteristică a lor.

Pontzer crede că metabolismul mai lent ar fi putut apărea ca o adaptare care să le ajute pe primate să supravieţuiască în timpul perioadelor cu hrană insuficientă. De exemplu, orangutanii trec adesea prin perioade de foamete, când cantitatea de fructe este scăzută. Vogel a explicat că în viaţa acestor maimuţe există luni în care aportul caloric este mai mic decât cheltuielile de energie, iar atunci orangutanii consumă din rezervele de grăsime ale corpului. Un metabolism lent îi ajută să supravieţuiască acestor perioade dificile.

Oamenii moderni au devenit o excepţie din acest punct de vedere, poate datorită nivelului lor mai mare de inteligenţă. Cei mai mulţi dintre ei rareori rămân complet fără hrană, iar o nouă analiză arată că acest lucru este adevărat chiar şi pentru vânători-culegători, despre care se crezuse anterior că erau mai predispuşi la foamete decât oamenii din societăţile agrare.

De asemenea, primatelor tinere le ia mai mult timp să treacă la hrana solidă şi au nevoie de mai mult timp pentru a învăţa cum să supravieţuiască în medii cu condiţii dificile.

Un ritm mai lent al vieţii ar fi fost avantajos, oferind indivizilor tineri perioade mai lungi în care să înveţe cum să supravieţuiască, explică Erin Vogel. Încetinirea consumului de energie îi putea proteja împotriva riscurilor unui mediu nesigur.

Surprinzător e faptul că Pontzer şi colegii săi au constatat că maimuţele aflate în captivitate cheltuiau  zilnic tot atâta energie ca şi rudele lor care trăiau în libertate. După părerea specialistului, acest lucru ar sugera că activitatea fizică nu este atât de strâns asociată cu cheltuirea energiei, cum s-a crezut. E posibil ca organismul să se obişnuiască cu stilul de viaţă dus şi să se adapteze, îndreptându-se către un nivel predeterminat al cheltuielilor energetice.

Sursa: New Scientist