Descoperire: cum ţi-ai putea face creierul mai tânăr cu 10 ani?

Studiul a inclus 2.800 de participanţi, el fiind cel mai mare şi mai lung studiu de acest fel. 

În ultimii ani, pe măsură ce baby boomers (indivizii din generaţia născută între 1946 şi 1964) au început să caute soluţii pentru a avea o minte mai ageră, numărul de jocuri pentru creier a crescut. Cu toate acestea numărul studiilor care să arate dacă aceste jocuri sunt benefice pe termen lung este foarte mic. 

• Cum au fraudat doi români statul britanic cu sute de mii de lire sterline?
• Câți bani cash mai folosesc europenii?

Mare parte dintre jocurile disponibile implică exerciţii realizate pe computer. Însă, în noul studiu, oamenii de ştiinţă au utilizat teste ce se realizează atât cu hârtia şi creionul şi care care antrenau capacitatea indivizilor de a rezolva probleme folosind modele de numere şi litere, cât şi exerciţii pe computer care au testat abilitatea participanţilor de a distinge rapid un obiect pe un ecran ce rula rapid diferite imagini. 

Un singur exerciţiu pentru computer, dintre cele folosite de specialişti, este acum disponibil pe piaţă, dar şi acesta a fost modificat un pic. 

În urma experimentului s-a constatat că aproximativ trei sferturi dintre participanţii care au luat parte la exerciţiile de testare a raţiunii şi la cele de procesare rapidă a informaţiei au resimţit beneficiile chiar şi la 10 ani după eveniment. 

Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi în studiu l-au numit unic şi provocator, adăugând că acesta indică fără echivoc faptul că adulţii aflaţi la vârste înaintate, care îşi antrenează creierul, pot avea beneficii pe termen lung. 

Coautorul studiului, Sharon Tennstedt de la New England Research Institutes, susţine că rezultatele obţinute în urma exerciţiilor pentru creier i-au ajutat pe participanţi să realizeze activităţi de zi cu zi ca atunci când erau cu 10 ani mai tineri. Cu alte cuvinte, aceste exerciţii îi permit unui individ care are 80 de ani să se simtă ca la 70. 

„Dacă acest antrenament poate avea un astfel de efect asupra capacităţii de a ne păstra funcţiile cognitive, atunci s-ar putea ca el să aibă potenţialul de a întârzia sau a atenua demenţa”, a mai declarat Tennstedt. 

În timpul cercetării, voluntarii, care aveau o vârstă medie de 74 de ani, au fost împărţiţi în patru grupuri. Trei dintre ele au au primit fie antrenamente pentru gândirea raţională, fie au jucat jocuri pe computer pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a gestiona rapid informaţiile, fie au învăţat strategii pentru o memorie mai bună. Cel de-al patrulea grup, în schimb nu a primit nicio pregătire în acest sens. 

Timp de 6 săptămâni, participanţii din primele grupuri au luat parte la 10 sesiuni de pregătire, fiecare având o durată de 60-70 de minute. După fiecare sesiune, cercetătorii au măsurat efectele imediate ale exerciţiilor, iar apoi au continuat testarea la intervale diferite de timp de-a lungul a 10 ani. 

După un deceniu, aproximativ 74% dintre indivizii care au primit exerciţii pentru gândirea raţională continuau să obţină scoruri mari la teste, comparativ cu 62% dintre cei care au făcut parte din grupul de control. 

În mod similar, 71% dintre participanţii care au realizat exerciţii de gestionare rapidă a informaţiilor continuau să obţină rezultate mai bune decât înainte de a lua parte la studiu, comparativ cu doar 48% dintre subiecţii din grupul de control. 

În schimb, nu s-a observat nicio diferenţă între cei din grupul de control şi indivizii din cel de-al treilea grup, în care s-au realizat doar antrenamente specifice de memorie. Oamenii de ştiinţă nu cunosc sigur motivul pentru care antrenamentele de memorie nu au părut să îi ajute pe indivizi la 10 ani de la experiment, dar cred că schimbările care apar în creier pe măsură ce îmbătrânim ar putea face ca acesta să devină mai puţin vulnerabil la astfel de intervenţii.