În ce scop se practică în China clonarea în masă?

Centrul produce nu mai puţin de 500 de porci clonaţi anual – un număr foarte mare pentru o activitate de acest gen.

Procesul presupune implantarea în uterul unei scroafe – sub anestezie generală – a unor embrioni aflaţi într-un stadiu foarte timpuriu de dezvoltare (blastocist) obţinuţi în laborator. Se realizează câte două astfel de operaţii pe zi, cu o rată de succes de  70-80%

Unele dintre animalele de aici sunt clone ale unor clone; multe dintre ele sunt modificate genetic.

Aceşti porci sunt obţinuţi în scop ştiinţific şi medical, de exemplu pentru testarea unor noi medicamente. Deoarece între oameni şi porci există multe similarităţi genetice, porcii pot fi folosiţi ca model biologic în studiile ştiinţifice, iar modificările genetice le conferă trăsături specifice care pot ajuta la înţelegerea unor procese fiziologice din organismul uman.

De exemplu, unii dintre porci sunt de talie foarte mică; lor le-a fost îndepărtată o genă care reglează procesul de creştere, astfel încât creşterea lor se opreşte la vârsta de un an.

Alţii sunt mai susceptibili la apariţia bolii Alzheimer, tot ca urmare a unei modificări genetice.

Practic, acest complex este o „fabrică de clonare”, după cum explică dr. Yutao Du, cercetător-şef al laboratorului: 30-50 de tehnicieni lucrează într-un laborator imens, realizând ceea ce se cheamă „clonare manuală” la scară foarte mare.

Compania BGI nu deţine doar cel mai mare centru de clonare a porcilor, din întreaga lume, ci şi cel mai mare centru de secvenţiere a genelor. Operaţia este realizată de aparate de secvenţiere, de mărimea unor frigidere, care operează zi şi noapte, descifrând genoamele diferitelor vieţuitoare.

Şi această operaţiune se realizează, cantitativ, la un nivel uimitor. Cel mai mare centru de secvenţiere a genelor din Europa, de la Wellcome Trust Sanger Institute, lângă Cambridge, Marea Britanie, are 30 de astfel de aparate. BGI deţine 156 şi chiar a cumpărat recent o companie americană care fabrică asemenea maşinării. BGI a anunţat, de altfel, că are ambiţia de a secvenţia genoamele a 1 milion de oameni, 1 milion de animale şi 1 milion de plante.

După cum afirmă directorul executiv al BGI, Wang Jun, această activitate este de mare interes pentru toţi oamenii, deoarece ar putea însemna accesul la hrană mai gustoasîă şi îngrijiri ale sănătăţii de calitate mai bună.

Cum aleg cei de la BGI speciile cărora le secvenţiază genomul? Punându-i această întrebare lui Wang Jun, jurnalistul britanic David Shukman, de la BBC, a primit un răspuns năucitor: „Dacă are gust bun, ar trebui secvenţiat”, a răspuns directorul BGI. „Ar trebui să ştim ce e cu genele acelei specii.”

Pe lângă criteriul gustului bun, mai sunt luate în considerare şi specii care prezintă un interes de ordin practic, social ori economic: sporirea recoltelor sau beneficii pentru sănătate.

Iar, pentru o a treia categorie de specii care prezintă interes pentru secvenţiere, specialiştii chinezi ţin seama şi de aspectul agreabil: ”Orice arată drăguţ – panda, urs polar, pinguin – trebuie secvenţiat; e un fel de digitalizare a tuturor speciilor frumoase”, spune Wang Jun.

China se află, în prezent, într-o ascensiune rapidă în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţei şi a tehnologiei: a trimis un rover robotizat pe Lună, deţine cel mai puternic supercomputer din  lume, iar BGI oferă, iată, un exemplu a ceea ce ar putea însemna, pentru viitorul biologiei, dezvoltarea la scară industrială a unor procese până de curând realizate doar la nivel foarte restrâns, în laborator.

Sursa: BBC