Catastrofa care pândeşte Europa: riscăm să ne confruntăm cu o scădere a resurselor de hrană

În studiul realizat pe 41 de ţări, oamenii de ştiinţă au descoperit că între 2005 şi 2010 cererea pentru aşa numitele „servicii de polenizare” a crescut de aproximativ 5 ori mai repede decât oferta. În Marea Britanie, statistica indică faptul că, în prezent, există suficienţi stupi pentru a face faţă doar la un sfert din cereri. Iar situaţia este similară la nivel european. În prezent, numărul de stupi existenţi nu poate să asigure mai mult de 50% din cererea de polenizare. În total, aproape jumătate dintre statele studiate au deficite în acest domeniu. 

„Dacă nu acţionăm acum, în câţiva ani ne vom confrunta cu o catastrofă”, a declarat cercetătorul Simon Potts de la Universitatea Reading, din Marea Britanie. 

De ce nu ne-am confruntat deja cu o catastrofă de acest gen? Deoarece „polenizatorii sălbatici” (bondarii, sirfidele şi alte animale similare) ne-au fost de ajutor. Asta este vestea bună. În schimb, cea rea este că oamenii de ştiinţă deţin foarte puţine informaţii referitoare la aceste creaturi sălbatice şi la obiceiurile lor de polenizare. Mai mult, s-ar putea ca şi albinele sălbatice să fie expuse la acelaşi risc ca cele crescute de om. 

„Studii recente au demonstrat un declin pe scară largă la nivelul diversităţii polenizatorilor sălbatici din Europa ca urmare a unei combinaţii între intensificarea agriculturii, degradarea habitatului, schimbări climatice şi răspândire de boli şi paraziţi”, au notat specialiştii. 

Nu doar scăderea dramatică a numărului de albine din ultimii 7 ani a dus la acest fenomen. Chiar şi acum când albinele dispar, nivelul de pământ cultivat a crescut. În total, cantitatea de teren agricol destinat culturilor care depind de albine a crescut cu 300% din 1961.

Parţial, acesta este un rezultat al dezvoltării de biocombustibili din ultimul deceniu. Fermierii au început să planteze porumb, rapiţă şi alte cereale similare care servesc drept materie primă pentru etanol şi biodisel, cu scopul de a înlocui combustibilul fosil. Însă, atunci când agriculrorii pregătesc terenurile pentru culturi, ei elimină multe dintre florile sălbatice şi alte plante cu polen de care se folosesc albinele. Slăbite din cauza lipsei de hrană, albinele devin mai sensibile la boli şi pesticide. Acest lucru contribuie la apariţia Sindromului Depopulării Coloniilor de albine, când toate albinele dintr-o colonie mor subit. Supravieţuirea albinelor necesare pentru polenizarea culturilor alimentare depinde, parţial, de modul în care terenurile vor fi rezervate pentru biocombustibil, au mai declarat cercetătorii.