Norul de materie cosmică a fost fotografiat cu ajutorul a 2 observatoare astronomice ale NASA: Nuclear Spectroscopic Telescope Array (NuSTAR), care a captat imaginea în raze X cu energie înaltă (porţiunile albastre ale imaginii), şi Chandra X-ray Observatory, care, folosind radiaţia X cu energie joasă, a captat porţiunile de imagine reprezentate în roşu şi verde.
Fotografia reprezintă un aşa-numit plerion (sau PWN – pulsar wind nebula) – o nebuloasă a cărei dinamică se datorează vântului stelar emis de un pulsar (o stea neutronică, mică şi foarte densă, care se roteşte emiţând fascicule de radiaţie electromagnetică.) Stelele neutronice reprezintă rămăşiţele foarte dense ale unor stele care au explodat (supernove).
În cazul de faţă, explozia a lăsat în urmă pulsarul numit PSR B1509-58, care se roteşte cu viteza de 7 rotaţii pe secundă, emiţând un flux de particule (vântul stelar) prin norul de materie format de explozie.
Când aceste particule interacţionează cu câmpurile magnetice din vecinătate, este emisă radiaţie X care a luat forma unei mâini. (Pulsarul este localizat în apropierea punctului alb luminos din imagine, dar nu poate fi văzut în fotografie.
Cercetătorii nu ştiu dacă materialul ejectat în urma exploziei are forma unei mâini, ori dacă doar interacţiunea sa cu particulele emise de pulsar îl face să arate astfel.
Norul roşu care formează „degetele” este o structură separată numită RCW 89. E posibil ca vântul produs de pulsar să încălzească norul, determinând emiterea acestor radiaţii X de joasă energie.
„Mâna lui Dumnezeu” este, se poate spune, o exemplificare a fenomenului numit pareidolia – fenomenul psihologic care constă în a percepe contururi sau forme familiare în imagini vagi sau întâmplătoare – de pildă, atunci când ni se pare că un nor are forma unui animal. Cu toată înfăţişarea ei supranaturală, „mâna lui Dumnezeu” fotografiată de cercetătorii de la NASA este rezultatul unor fenomene astrofizice naturale.
Sursa: space.com / Credit foto: NASA/JPL-Caltech/McGill