Veşti bune pentru cercetarea spaţială: durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale a fost prelungită cu 4 ani

„Cred că acesta este un anunţ formidabil”, a declarat într-o conferinţă de presă William Gerstenmaier, administrator adjunct al NASA care coordonează misiunile de explorare spaţială cu echipaje umane.

Alte precizări referitoare la această decizie vor fi furnizate ulterior de Casa Albă şi de directorul NASA, Charles Bolden.

• LinkedIn, acuzată că a încălcat confidenţialitatea utilizatorilor pentru a antrena modele AI
• Câți dintre tinerii din România s-ar muta într-o altă ţară?

Primul modul al avanpostului orbital, a cărui construcţie a avut un cost total de 100 miliarde de dolari, a fost plasat pe orbită în 1998. Staţia, care are în prezent o greutate de 419 tone, o lungime de 100 de metri şi un spaţiu locuibil echivalent aceluia dintr-un avion Boeing 747, trebuia iniţial să fie utilizată până în 2016, iar durata ei de funcţionare a fost prelungită pentru prima dată cu patru ani, în 2010, de administraţia preşedintelui Barack Obama.

Un total de 16 ţări participă în prezent la proiectul ISS, inclusiv Statele Unite, Rusia, Japonia, Canada şi mai multe ţări europene.

Un echipaj de şase astronauţi ocupă în permanenţă structura, cu misiuni care pot ajunge să aibă o durată de până la şase luni.

Decizia de a prelungi pentru a doua oară cu patru ani durata de funcţionare a ISS are la bază potenţialul ştiinţific ce permite o utilizare prelungită a acestui laborator, cel mai mare plasat vreodată pe orbită, a explicat David Weaver, directorul de comunicare al NASA.

„Cred că am început să vedem beneficiile aduse de staţie, care au aplicaţii directe pentru public, aici, pe Terra”, a spus William Gerstenmaier, citând sectorul farmaceutic şi studiile despre încălzirea globală a planetei.

Prelungirea duratei de funcţionare a ISS va încuraja industriile care oferă servicii de transport orbital de provizii, carburant şi persoane, precum SpaceX: „Sectorul comercial a văzut astfel cum această piaţă se extinde”, a spus el.

„Acest fapt va ajuta companiile să facă mai multe experimente în microgravitaţie, pentru a evalua potenţialul comercial”, a adăugat el.

William Gerstenmaier a insistat şi asupra importanţei pe care o are ISS în ceea ce priveşte pregătirea astronauţilor pentru misiunile îndelungate de explorare spaţială, precum viitoarele călătorii pe Marte.

„Avem multe lucruri de învăţat despre efectele pe care microgravitaţia le are asupra corpului uman pe perioade îndelungate”, a continuat el.

William Gerstenmaier a mai spus că ISS are, din punct de vedere tehnic, o durată de funcţionare care ajunge până în anul 2028, iar decizia de prelungire a utilizării ei până în 2024 a fost luată după o consultare cu partenerii internaţionali ai Statelor Unite.

Această prelungire nu va necesita fonduri suplimentare pentru Statele Unite, care finanţează cea mai mare parte a ISS, ţinând cont de faptul că bugetul de funcţionare de trei miliarde de dolari pe an a fost deja aprobat până în 2020.

NASA a încurajat şi a ajutat sectorul privat să dezvolte mijloace de transport pentru a trimitere astronauţi pe ISS în perspectiva retragerii din circulaţie a navetelor spaţiale americane în 2011, folosite la construirea staţiei.

În prezent, companiile americane SpaceX şi Orbital Science trimit provizii şi carburant pe ISS în baza unor contracte de 1,6 miliarde de dolari respectiv 1,9 miliarde de dolari.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane, în 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz – care au trei locuri – pentru a-şi trimite astronauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 70,7 milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.

Surse: Mediafax, AFP