Oare oamenii din Evul Mediu chiar îşi aruncau excrementele pe geam?

Oamenii din Evul Mediu erau deranjaţi, la fel ca noi, de mirosul fecalelor. De asemenea, chiar dacă nu înţelegeau cu exactitate cum se transmiteau bolile prin intermediul acestora, ei cunoşteau totuşi acest aspect. De fapt, ei credeau că răspândirea bolilor prin fecale are de-a face cu mirosul neplăcut al acestora. 

Ca urmare a acestui fapt, în oraşe existau legi privind îndepărtarea fecalelor, golirea latrinelor şi a toaletelor. În Londra medievală, de exemplu, oamenii erau responsabili pentru întreţinerea şi curăţarea străzilor din jurul caselor lor. În cazul în care această lege nu era respectată, amenzile erau usturătoare. Tocmai de aceea, un text din acea perioadă povesteşte cum un om a fost bătut crunt deoarece a aruncat pielea unui peşte afumat pe strada din faţa unei case. Proprietarul, nervos că risca să plătească o amendă din cauza individului, s-a răzbunat pe acesta. 

Casele mari aveau latrine ataşate de casă, sau undeva în curte, iar ele erau golite în vidanje adânci. 

În casele mai mici, oamenii obişnuiau să îşi facă nevoile în găleţi pe care le goleau zilnic, de obicei în cel mai apropiat curs de apă.