Secretul unei vieţi lungi: uimitoarele creaturi de la care „împrumutăm” tinereţea fără bătrâneţe

După 40 de ani de studiu în care a analizat mai bine de un milion de meduze, cercetătorul a descoperit că acestea produc două proteine unice. Una dintre ele, numită aequorină, produce o lumină albastră slabă. Aceasta este transformată în lumină verde de o a doua proteină, numită proteina verde fluorescent (GFP), care străluceşte puternic atunci când este expusă la lumina albastră. 

Astăzi, nu există cercetători în domeniul medical care să nu folosească GPF. Ramura biologiei care studiază procesul prin care organismele se dezvoltă încercă să afle cum începe viaţa. Însă pentru a putea studia cum s-au dezvoltat organismele şi de ce bolile asociate cu îmbătrânirea apar atunci când lucrurile merg prost la nivel genetic, trebuie să înţelegem mecanismele moleculare din interiorul celulelor noastre. 

Neurobiologul Martin Chalfie s-a folosit de descoperirea lui Shimomura pentru a vedea dacă GFP ar putea fi folosită pentru etichetarea luminoasă a celulelor. El a demonstrat că dacă modifici o genă pentru ca ea să conţină instrucţiunile de a-şi forma propria GFP, proteina produsă de genă va avea mereu cu ea o „lanternă”care va lumina totul în calea ei. Prin expunerea acestor proteine GFP, modificate genetic, la lumină albastră, oamenii de ştiinţă pot urmări cum se activează şi dezactivează genele în viaţa reală. 

Această activare şi dezactivare a anumitor gene este cheia pentru diferenţierea celulelor unele de altele  pe măsură ce un organism se dezvoltă. Acest „reflector genetic” a accelerat descoperirile ştiinţei moderne. Mai mult, el a revoluţionat cercetarea în domeniul celulelor stem, al cancerului şi neuroştiinţelor. În acelaşi timp a a avut un impact profund asupra modului în care înţelegem noi astăzi metastaza celulelor canceroase, reliefând, totodată, nervii afectaţi de tulburarea Alzheimer. Mai mult, proteinele GFP modificate genetic au fost cele care au indicat ce se întâmplă cu celulele în timpul infectării cu HIV. 

Tot cu ajutorul „reflectorului genetic” oamenii de ştiinţă pot vizualiza procesele fundamentale precum diviziunea celulară sau moartea celulelor în timp real, adesea chiar în organisme vii. 

Ceea ce este cu adevărat uimitor este faptul că, recent, oamenii de ştiinţă din Irlanda au descoperit că Hydractinia echinata, o rudă a meduzei, are puterea de a regenera orice parte a corpului, având, totodată, capacitatea de a se clona şi de a nu îmbătrâni. 

Celulele stem Hydractinia par să fie foarte similare cu cele umane, iar ele s-ar putea să ne ajute să înţelegem modul în care ne-am putea valorifica potenţialul de regenerare al propriilor celule.

Pe de altă parte, există un mit care spune că homarii sunt nemuritori şi că prin utilizarea GFP putem afla secretul longevităţii lor. 

Homarii produc o enzimă numită telomerază şi care previne ca terminaţiile cromozomilor să se uzeze , permiţându-le să se înmulţească de nenumărate ori fără să se deterioreze. Oamenii de ştiinţă se pot folosi de acest lucru pentru a dezvolta un tratament pentru bolile asociate cu îmbătrânirea, lucru care probabil că ne-ar extinde viaţa.