Home » D:News » Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide

Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide

Stresul loveşte din nou: oamenii de ştiinţă au descoperit cum acesta ne poate ucide
Publicat: 20.12.2013
O genă a stresului poate fi asociată cu un risc mai mare de deces cauzat de atac de cord sau alte boli ale inimii, spun oamenii de ştiinţă.

Pacienţii suferinzi de probleme de inimă care deţin această genă au cu 38% mai multe şanse de a suferi de un atac de cor sau de a deceda. Aşadar, studiul vine să indice faptul că stresul ar putea creşte în mod direct riscul de apariţie a problemelor de inimă. 

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Duke au studiat o schimbare a unei singure litere din ADN-ul genomului uman, care a fost asociată cu o mai mare vulnerabilitate la stres.

Astfel, s-a constatat că pacienţii care aveau această schimbare genetică aveau un risc cu 38% mai mare de a suferi de atac de cord sau alte boli cardiovasculare. De asemenea, rezultatele au rămas acelaşi chiar şi după ce oamenii de ştiinţă au luat în calcul şi alţi factori precum vârsta, obezitatea sau fumatul. 

Ca urmare a acestor constatări, oamenii de ştiinţă spun că tehnicile de management al stresului şi terapia medicamentoasă ar putea reduce bolile de inimă şi decesele. 

Dr. Redford Williams, director la Behavioural Medicine Research Center din cadrul Duke University School of Medicine, susţine că acest studiu reprezintă un prim pas spre descoperirea variantelor genetice specifice oamenilor care au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare. 

„Acesta este un pas înainte spre ziua în care vom fi capabili să identificăm, pe baza genotipului, oamenii care au un risc crescut de boli de inimă. Acesta este un pas şi spre medicina personalizată special pentru fiecare pacient suferind de boli de inimă”, a declarat Williams. 

Identificare oamenilor care suferă de această modificare genetică ar putea duce la intervenţii timpurii care ar putea salva vieţi. În grupul studiat, care cuprindea 6.000 de oameni cu boli de inimă, 10% dintre bărbaţi şi 3% dintre femei aveau această schimbare genetică asociată cu o proastă manipulare a stresului emoţional. 

Prin descoperirea unui posibil mecanism din spatele acestei relaţii, aceşti oameni de ştiinţă au sugerat rezolvarea problemei fie prin schimbarea comportamentului, fie, în caz că e nevoie, prin tratament medicamentos. Există anumite schimbări de stil de viaţă care pot ajuta la reducerea stresului. O dietă echilibrată şi activitatea fizică regulată vă poate ajuta să vă simţiţi mai bine şi mai capabili să faceţi faţă cerinţelor vieţii. Dacă vă simţiţi nervoşi şi dacă sunteţi îngrijoraţi privitor la nivelul dumneavoastră de stres, atunci ar trebui să mergeţi să vorbiţi cu doctorul dumneavoastră”, a explicat prof. Jeremy Pearson de la British Heart Foundation.

Sursa: BBC

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este „paradoxul coastei”?
Ce este „paradoxul coastei”?
Galaxiile UFO, ciudățeniile cosmice pe care astronomii le pot vedea abia acum, cu ajutorul Telescopului Webb
Galaxiile UFO, ciudățeniile cosmice pe care astronomii le pot vedea abia acum, cu ajutorul Telescopului Webb
Pregătiri pentru război în Europa: Țara care va găzdui 800.000 de militari NATO
Pregătiri pentru război în Europa: Țara care va găzdui 800.000 de militari NATO
Cum a intoxicat propaganda nazistă România
Cum a intoxicat propaganda nazistă România
Autoritățile italiene au recuperat artefacte în valoare de 8 milioane de euro excavate ilegal
Autoritățile italiene au recuperat artefacte în valoare de 8 milioane de euro excavate ilegal
Secretariatul lui Moș Crăciun s-a redeschis în Franța
Secretariatul lui Moș Crăciun s-a redeschis în Franța
Disneyland Paris a introdus prețuri dinamice pentru biletele de intrare
Disneyland Paris a introdus prețuri dinamice pentru biletele de intrare
Motive să fim optimiști: Inovațiile din știință care fac lumea mai bună
Motive să fim optimiști: Inovațiile din știință care fac lumea mai bună
Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști
Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști
Oamenii de știință au dezvăluit coroana unei găuri negre pentru prima dată
Oamenii de știință au dezvăluit coroana unei găuri negre pentru prima dată
Clara Barton, creatoarea Crucii Roșii Americane. „Mi-aș dori doar să pot lucra pentru un scop anume”
Clara Barton, creatoarea Crucii Roșii Americane. „Mi-aș dori doar să pot lucra pentru un scop anume”
Maurice Jarre, unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de film. Tatăl muzicianului Jean Michel Jarre
Maurice Jarre, unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de film. Tatăl muzicianului Jean Michel Jarre
Jean Michel Jarre, Nașul muzicii electronice. „Pentru mine, muzica electronică este la fel ca gătitul: este o activitate organică senzuală în care poți amesteca ingrediente”
Jean Michel Jarre, Nașul muzicii electronice. „Pentru mine, muzica electronică este la fel ca gătitul: este o activitate ...
Ce întâmplă cu sănătatea oamenilor de peste 50 de ani care folosesc Internetul?
Ce întâmplă cu sănătatea oamenilor de peste 50 de ani care folosesc Internetul?
Femeile dorm mai puțin și se trezesc mai des decât bărbații
Femeile dorm mai puțin și se trezesc mai des decât bărbații
Test de cultură generală. Câte laturi are Marea Piramidă din Giza?
Test de cultură generală. Câte laturi are Marea Piramidă din Giza?
„Stocarea cuantică” este mai aproape de realitate după ce oamenii de știință au rezolvat o problemă veche de 10 ani
„Stocarea cuantică” este mai aproape de realitate după ce oamenii de știință au rezolvat o problemă veche de 10 ani
Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS