A fost desluşit misterul bizarei tulburări de somn care îi face pe oameni să adoarmă subit

Pe măsură ce pandemia de gripă porcină a cuprins lumea în 2009, în China, numărul de cazuri de narcolepsie (tulburare misterioasă care implică somnolenţă bruscă şi necontrolabilă) a crescut rapid. În acelaşi timp, în Europa, aproximativ 1 din 15.000 de copii care erau vaccinaţi cu Pandemrix (un vaccin care acum nu mai este utilizat dar care conţinea fragmente ale virusului pandemic) dezvolta narcolepsie.

Specialista în imunologie, Elizabeth Mellins, şi cercetătorul specializat în studiul narcolepsiei, Emmanuel Mignot, ambii de la Universitatea de la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii Stanford, au reuşit să rezolve parţial misterul din spatele acestor evenimente, confirmând, totodată, o teorie veche care indica faptul că narcolepsia este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele sănătoase. 

Narcolepsia este în mare parte cauzată de pierderea treptată a neuronilor care produc orexină (numită şi hipocretină), un hormon care ne ţine treji. Mulţi oameni de ştiinţă au suspectat că sistemul imunitar este responsabil pentru acest fenomen, însă echipa de specialişti de la Stanford au descoperit, în sfârşit, dovezile directe care să susţină această presupunere: în cazul oamenilor cu narcolepsie, celule imunitare T  dintr-o categorie specială numită CD4+ ţintesc orexina. 

Thomas Scammell, un neurolog de la Harvard Medical School din Boston, susţine că rezultatele sunt binevenite după „ani de dezamăgiri modeste”, marcaţi de multe încercări eşuate de a descoperi anticorpi care luptă împotriva orexinei. „Este unul dintre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat în ultimul timp în domeniul narcolepsiei”, a ma explicat aceasta. 

Motivul pentru care unii oameni au aceste celule T nu este clar, însă este foarte posibil ca rolul important să îl aibă genetica. În studii anterioare, Mignot a indicat că 98% dintre oamenii care suferă de narcolepsie au o variantă a genei HLA care se găseşte doar în 25% din populaţia generală. 

De asemenea, este foarte probabil ca şi factorii de mediu, precum infecţiile, să conteze. Modelul de lucru al lui Mellins se bazează pe ideea că narcolepsia apare atunci când oamenii cu o predispoziţie genetică, care implică deţinerea mai multor variante de gene asociate cu narcolepsia, întâlnesc un factor de mediu care mimează orexina, declanşând un răspuns de la sistemul imunitar. Virusul 2009 H1N1, a fost un astfel de factor declanşator, spun specialiştii, după ce au descoperit că celulele T speciale CD4+ recunosc o proteină din virusul H1N1. 

Pe de altă parte, specialiştii au observat că cele mai multe cazuri de narcolepsie se manifestă imediat după lunile de iarnă (adică după sezonul gripelor). Prin urmare, este posibil ca şi alte tulpini de virusuri gripale să fie implicate. 

Însă, chiar şi aşa, rezultatele nu explică în totalitate misterul Pandemrix, deoarece şi alte vaccinuri antigripale conţin aceeaşi proteină, dar ele nu duc la creşterea numărului de cazuri de narcolepsie. Chiar şi aşa, Mellins susţine că pe viitor, specialiştii vor putea evita această problemă, dacă vor realiza vaccinuri care să nu conţină componente care să se asemene cu hipocretina. 

O altă problemă care rămâne este faptul că specialiştii nu au putut afla modul în care celulele T atacă neuronii care produc orexină . 

Sursa: Nature