Uriaşii de 500 kg mănâncă, înainte de a intra în somnul de iarnă, aproximativ 50 kg de somon, fructe de pădure şi seminţe bogate în grăsimi – un regim care le ridică nivelul colesterolului şi tensiunea arterială.
Şi totuşi, spre deosebire de oameni, urşii nu fac atacuri de inimă, nu suferă de îngustarea sau astuparea arterelor şi nu se îmbolnăvesc de diabet.
O companie farmaceutică americană, Amgen, studiază în prezent 12 urşi grizzly crescuţi în captivitate la Washington State University, pentru a descifra mecanismul metabolismului acestor animale.
Dr. Kevin Corbit a analizat depunerile de ţesut adipos ale urşilor, a monitorizat funcţia inimii, a realizat analize de sânge şi biopsii, în speranţa de a afla secretul modului în care urşii îşi menţin greutatea.
Dr. Corbit a declarat publicaţiei Wall Street Journal că sursa lui de inspiraţie în iniţierea acestor cercetări a constituit-o un personaj de desene animate – ursul Yogi, cu silueta lui dolofană.
Specialistul afirmă că, până în prezent, rezultatele cercetărilor sale sugerează că urşii îşi modifică sensibilitatea la insulină, hormonul care reglează modul în care zaharurile şi grăsimile sunt descompuse în organism pentru a furniza energie.
Atunci când acumulează grăsime, înaintea intrării în hibernare, urşii par să fie mai sensibili la insulină (acest hormon stimulează depunerea de grăsime).
Dar, odată cu intrarea în hibernare, se pare că organismul urşilor încetează complet să mai răspundă la acest hormon.
Dr. Corbit plănuieşte ca, în următorii 2 ani, să descifreze mecanismul exact ale acestor schimbări.
În acest scop, va beneficia de ajutorul altor specialişti, care lucrează deja la secvenţierea genomului urşilor grizzly, pentru a descifra şi aspectele genetice ale metabolismului lor deosebit.
Sursa: Mail Online