Cât de greu este să demonstrezi că eşti conştient?

Acum mai bine de un deceniu, o femeie în vârstă de 43 de ani a fost supusă unei histerectomii. Ea a fost anesteziată şi totul părea să evolueze bine până la un moment dat, când anestezia ei nu a mai funcţionat. Întinsă pe masa de operaţie, femeia nu putea deschide ochii. Mai mult, când a încercat să respire şi-a dat seama că nici acest reflex simplu nu funcţiona cum ar fi trebui, fiind intubată. Ea era trează şi conştientă, dar nu se putea mişca şi nu putea spune nimănui asta. 

Studiile realizate asupra trezirii intraoperatorie abundă de poveşti de acest gen, demne de filme horror, deoarece administrarea anesteziei este ca mersul pe sârmă: prea multă poate ucide, iar prea puţină poate face ca pacientul să fie conştient de ce i se întâmplă, dar să fie „prizonier în propriul corp”. 

La fiecare 1000 de oameni, 1 sau 2 sunt nu vor fi chiar atât de inconştienţi precum par, adică oameni care îşi vor aminti fragmente din conversaţiile doctorilor şi care sunt conştienţi de faptul că sunt în operaţie, chiar dacă corpurile lor rămân pasive. Mai rău este pentru cei 0,13% dintre indivizii care ajung pe masa de operaţie şi pentru care anestezia nu funcţionează atât de bine pe cât s-ar dori. Din nefericire, în aceste cazuri de trezire intraoperatorie starea de conştienţă a pacientului nu poate fi măsurată. 

Fireşte, există mecanisme prin care anesteziştii îşi fac o ideea de modul în care acţionează medicamentele, însă chiar şi aceste tehnici sunt imperfecte. Nici în cazul pacienţilor care primesc anestezia clasică şi nici în cazul celor care au parte de cea inhalatorie nu există metode suficient de bune pentru constatarea stării de conştienţă, susţine George Mashour,profesor de la University of Michigan Medical School. 

Motivul pentru care ne confruntăm cu această problemă ţine pe de-o parte, de faptul că nu înţelegem cu exactitate modul în care funcţionează anestezia (cel puţin din punct de vedere neurologic) şi pe de altă parte de faptul că nici starea de conştienţă nu este înţeleasă pe deplin. 

Ca urmare a acestui mister, în prezent,, anesteziştii monitorizează creieri umani pentru a măsura starea de veghe. Noile experimente tind să indice că modul în care călătoresc semnalele prin creier ar putea arată dacă o persoană este sau nu în stare de veghe. Implicaţiile acestor studii sunt de-a dreptul fascinante şi arată atât modul în care funcţionează mintea atunci când individul doarme, cât şi ce înseamnă să fii pe deplin conştient.