„Nimeni nu a mai făcut asta vreodată”: au ieşit la iveală noi detalii cel mai îndrăzneţ proiect spaţial european din istorie (VIDEO)

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) plănuieşte ca anul viitor să „aterizeze” o navetă fără oameni la bord pe o cometă, în cadrul unei misiuni fără precedent şi extrem de dificile, ce se desfăşoară de aproape un deceniu şi care se pregăteşte să intre într-o nouă fază critică.

Agenţia a anunţat că sonda Rosetta, ce călătoreşte prin spaţiu de la lansarea sa din 2004, va fi trezită din hibernare luna viitoare şi va încerca să lase un lander pe suprafaţa de gheaţă a cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko. Evenimentul urmează să aibă loc pe 11 noiembrie 2014.

• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”
• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție

Planul diferă de misiunea Deep Impact a NASA, care a folosit în 2005 o sondă pentru a trage cu un proiectil într-o cometă astfel încât să creeze un nor de materie care să poată fi studiat de oamenii de ştiinţă. Acea misiune a fost o simplă trecere prin apropiere faţă de ce plănuiesc europenii.

Oamenii de ştiinţă speră că prin trimiterea sondei Rosetta în apropiere de cometă şi prin lansarea unui lander de dimensiunile unui butoi pe suprafaţa acesteia, unde va colecta şi analiza mostre, vor reuşi să înţeleagă mai bine din ce sunt făcute cometele şi ce rol au jucat ele în formarea sistemului nostru solar.

„Nimeni nu a mai făcut aşa ceva până acum”, a declarat Paolo Ferri, şeful acestei misiuni în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene.

Ferri subliniază că, deşi NASA a reuşit să pună o sondă pe un asteroid în 2001, cometele sunt mult mai volatile, căci lansează în mod constant praf şi gaz ce pot afecta o navetă spaţială. O cometă este, practic, un bulgăre de zăpadă murdar, pe când un asteroid este o rocă.

Pentru a se apropia de 67P pe măsură ce aceasta orbitează Soarele cu viteze de până la 100.000 de km/h, Rosetta a zburat de mai multe ori în jurul Pământului, a planetei Marte şi a Soarelui, folosind atracţia lor gravitaţională pentru a accelera.

Pe măsură ce naveta a căpătat o viteză suficientă şi a intrat pe o traiectorie care-i permite să se întâlnească cu cometa, ESA a pus Rosetta în hibernare preţ de doi ani pentru a conserva energia.

De asemenea, acest lucru a permis inginerilor să găsească soluţii pentru două anomalii care ameninţau misiunea: o problemă cu două din cele patru roţi de reacţie folosite pentru a roti naveta, şi o mică scurgere de heliu care putea afecta propulsoarele esenţiale pentru manevrele finale.

Pentru moment, oamenii de ştiinţă aşteaptă cu emoţie să vadă dacă sonda se va trezi aşa cum este planificat atunci când îi va suna „alarma” pe 20 ianuarie, la ora 10:00 GMT.

La acea dată, naveta se va găsi la aproximativ 800 de milioane de kilometri de Terra, iar semnalele de la şi către navă vor parcurge 45 de minute pe drum.

Dacă totul merge conform planului, Rosetta va începe să caute cometa 67P, o bucată de rocă şi gheaţă cu un diametru de aproximativ 4 kilometri, ce nu poate fi văzută cu ochiul liber.

Până în luna noiembrie, Rosetta se va apropia de cometă şi va identifica un loc potrivit pentru a plasa lander-ul Philae.

Lander-ul cilindric este de dimensiunile unui butoi (80 de centimetri înălţime, 100 de centimetri lăţime). Acesta va coborî lent spre suprafaţă şi se va ataşa de cometă cu un harpon, pentru a nu se pierde în spaţiu din cauza gravitaţiei reduse a cometei.

Rosetta şi Philae    (Ilustraţie: ESA)

Folosind burghie, Philae va săpa pentru a colecta mostre şi pentru a le analiza cu instrumentele de bord.

Cercetătorii speră să obţină descoperiri fascinante, deoarece cometele au rămas în mare parte neschimbate de la formarea sistemului nostru solar.

„Această capsulă a timpului a fost încuiată preţ de 4,6 miliarde de ani”, a comentat Mark McCaughrean, director ştiinţific la ESA.

O întrebare cheie la care cercetătorii vor să afle un răspuns este dacă sunt sau nu responsabile cometele pentru apa de pe Terra.

Rosetta şi Philae vor continua să trimită înapoi date spre Terra până când bateriile acestora mor sau instrumentele lor sensibile sunt vătămate de deşeurile aruncate de cometă.

Ferri afirmă că Philae ar putea supravieţui chiar şi numai trei zile, pe când Rosetta nu are şanse să supravieţuiască dincolo de finalul anului 2016.

NASA, în schimb, plănuieşte la rândul său alte misiune spaţială înrte 2019 şi 2021. Agenţia americană intenţionează să trimită o navetă robotică pentru a captura cu un lasou un mic asteroid pe care ar urma să-l aducă în apropiere de Lună, unde astronauţii ar putea să-l exploreze.

Sursa: AP