Imaginile mass-media ce înfăţişează incidente violente provoacă traume mai mari decât trăirea acestora

Într-un studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), cercetătorii au analizat consecinţele psihologice ale expunerii repetate la violenţă, prin intermediul surselor de informare tradiţionale şi digitale, după atentatul de la maratonul din Boston, primul atentat din Statele Unite după evenimentele din 11 septembrie 2001.

Pe 15 aprilie, două bombe artizanale au explodat în apropiere de linia de sosire la maratonul din Boston, atentat soldat cu trei morţi şi 260 de răniţi, unii cu membrele amputate.

• Ucrainenii au anunțat „o altă lovitură pentru complexul militar-industrial al Rusiei”
• Cresc prețurile la abonamentele pe platforma X

Imaginile cele mai violente ale atentatului au fost cenzurate sau blurate de televiziuni, însă numeroase materiale video neprelucrate de la faţa locului au fost publicate de martori pe reţelele de socializare.

„Ceea ce ne-a frapat a fost impactul pe care l-au avut aceste imagini – inclusiv asupra persoanelor care nu erau prezente la faţa locului, în acea zi. Acoperirea mediatică a provocat mai multe reacţii accentuate la stres decât experienţa în sine„, a explicat Roxane Cohen Silver, profesor de psihologie la Universitatea Irvine din California, una dintre autoarele studiului.

Stresul accentuat se defineşte printr-un ansamblu de simptome, cum ar fi gânduri obsesive, stare de hiperalertă permanentă şi flashbackuri.

Cercetătorii au rugat 4.675 de participanţi la studiu să precizeze cât de mult au urmărit prezentarea în presă a atentatului, într-un interval de două – patru săptămâni după ce acesta s-a produs, şi să dea informaţii despre starea lor psihologică.

Deşi martorii oculari au dat mai multe semne de stres şi au manifestat o tendinţă mai mare să consulte materialele din presă referitoare la eveniment decât cei care nu au fost la faţa locului, datele problemei s-au schimbat pentru cei care au căutat informaţii despre atentat mai mult de şase ore pe zi.

„Nu este vorba despre minimalizarea consecinţelor expunerii directe la o anumită dramă, ci despre faptul că acoperirea mediatică a declanşat şi mai multe reacţii de stres accentuat”, a afirmat Roxane Silver.

Persoanele care s-au informat peste şase ore pe zi în legătură cu atentatul au fost de nouă ori mai expuse stresului accentuat decât cele care nu au consultat informaţiile din presă decât o oră pe zi.

În cadrul studiului, consultarea medie a surselor de informare a fost de 4,7 ore pe zi şi a inclus citirea articolelor, vizionarea reportajelor televizate şi a înregistrărilor video cu explozia bombelor, precum şi consultarea imaginilor şi a mărturiilor de pe reţelele de socializare.

Roxane Silver subliniază că peisajul mediatic contemporan oferă un acces mai facil la imaginile care pot provoca tulburări psihologice, mai ales dacă sunt vizionate de mai multe ori de persoane aflate pe cont propriu. „Oamenii ar trebui să fie conştienţi de faptul că nu există nicio urmare psihologică benefică din vizionarea imaginilor traumatizante în manieră repetată”, a avertizat psihologul american.

Surse: Mediafax, USA Today