Cercetătorii au descoperit de ce este recomandat să ne expunem regulat la ştiri negative

„Proasta dispoziţie încetineşte procesul de cogniţie. Am demonstrat că, în mod contraintuitiv, putem evita de la bun început proasta dispoziţie insistând asupra unui eveniment negativ”, a afirmat Moshe Shay Ben-Haim, coordonatorul studiului, adăugând că, atunci când titlul unei ştiri negative din ziar atrage atenţia, oamenii ar trebui să citească articolul până la capăt.

Expunerea repetată la informaţiile negative le va permite oamenilor să îşi continue ziua „într-o stare de spirit mai bună şi fără efecte nocive”, a afirmat cercetătorul israelian.

Specialiştii au verificat teoria folosind testul Stroop, în cadrul căruia subiecţilor li se arată un număr de termeni, scrişi în culori diferite, iar aceştia trebuie să indice culoarea în care sunt scrise cuvintele respective.

Experimentul a relevat faptul că subiecţii au avut nevoie de mai mult timp pentru a preciza culoarea unor cuvinte negative precum „terorism”, decât a cuvintelor neutre, cum ar fi „masă”.

În majoritatea cazurilor, subiecţilor li s-a cerut să identifice patru sau cinci cuvinte negative şi patru sau cinci cuvinte neutre, urmând să repete testul de 10 sau 12 ori.

Cercetătorii au descoperit că, atunci când subiecţilor li s-a arătat acelaşi cuvânt negativ de minimum două ori, aceştia au putut să identifice imediat culoarea termenilor.

Pe de altă parte, când participanţii la studiu au văzut cuvintele negative doar o dată, au identificat mai greu culoarea termenilor neutri.

Oamenii de ştiinţă au observat că lista de cuvinte negative arătată voluntarilor pentru evaluarea emoţiilor le-a dat o stare de proastă dispoziţie, dar că, prin repetiţie, cuvintele îşi pierd puterea afectivă.

Explicaţia cercetătorilor a fost susţinută de un chestionar pe care subiecţii l-au completat după efectuarea testului.

Cei care văzuseră cuvântul negativ o singură dată aveau o stare de proastă dispoziţie şi sufereau de efecte asociate, în timp ce aceia care văzuseră cuvintele negative de mai multe ori au ieşit mult mai repede din starea de proastă dispoziţie.

De asemenea, participanţii cuprinşi de o stare de proastă dispoziţie au avut nevoie de mai mult timp pentru completarea chestionarului de evaluare.

Cercetătorii consideră că studiul, publicat în revista Attention, Perception and Psychophysics, are implicaţii profunde pentru înţelegerea emoţiilor umane.

Surse: Mediafax, Daily Mail, Aftau