„Este o cercetare remarcabilă, ce merită numele de «lucrare de căpătâi»”, a comentat Giovanni Marsicano, un specialist în neuroştiinţe de la Universitatea Bordeaux care nu a luat parte la acest studiu. Dacă rezultatele cercetării se menţin şi în studiile pe oameni, „ele ar putea duce la extinderea utilizării medicale a marijuanei”, a explicat cercetătorul. „Mulţi oameni ce participă la teste clinice renunţă la tratament, deoarece spun «nu mai pot să lucrez, sunt drogat tot timpul»”.
Oamenii au folosit marijuana timp de sute de ani pentru a trata afecţiuni precum durerile cronice, scleroza multiplă şi epilepsia. Studiile efectuate pe şoareci au arătat că marijuana poate reduce daunele neuronale observate în cazul bolii Alzheimer. Principalul ingredient psihoactiv, tetrahidrocanabinol (THC), este aprobat de Food and Drug Administration pentru a trata anorexia în rândul pacienţilor cu SIDA şi pentru a combate greaţa provocată de chimioterapie. Deşi consumatorii recreaţionali fumează de regulă marijuana, pacienţii cărora li s-a prescris THC îl iau sub formă de capsule. Mulţi oameni, însă, consideră efectele secundare greu de suportat.
Cauza exactă a acestor efecte secundare este neclară. În creier, THC-ul se ataşează de receptori intitulaţi CB1 şi CB2, ce joacă un rol în dezvoltarea neuronală, în percepţia durerii şi în apetit. Receptorii sunt activaţi în mod normal de compuşi similari, intitulaţi endocanabinoizi, care sunt produşi de corpul uman. Când unul dintre aceşti compuşi se ataşează de CB1, el suprimă activitatea unei enzime cunoscute sub numele de ciclooxigenază-2 (COX-2). Această enzimă are multe funcţii. De exemplu, analgezicele precum ibuprofenul şi aspirina funcţionează prin blocarea COX-2. Cercetătorii bănuiau că suprimarea COX-2 ar putea fi cauza efectelor secundare ale THC-ului, cum ar fi problemele de memorie.
În noul studiu, însă, cercetătorii au descoperit altceva. O echipă condusă de Chu Chen, un specialist în neuroştiinţe la Louisiana State University din New Orleans, a descoperit că administrarea de THC şoarecilor ducea la creşterea activităţii COX-2. Blocarea acestei activări atenua problemele de memorie şi de învăţare generate de THC. De exemplu, şoarecii care primeau o doză de THC zilnic, timp de o săptămână, aveau probleme în a-şi aminti locaţia unei platforme ascunse într-un bazin cu apă. Dacă COX-2 era blocat, însă, şoarecii care consumaseră THC găseau platforma la fel de repede ca şoarecii care nu fuseseră trataţi cu THC. Acest rezultat sugerează că „efectele nedorite ale canabisului ar putea fi eliminate sau reduse prin administrarea unui inhibitor de COX-2”, scriu cercetătorii în Cell.
Raul Gonzalez, un psiholog de la Universitatea Florida International din Miami, laudă „acest set elegant de experimente”, însă afirmă că nu este clar dacă inhibarea COX-2 duce totodată la blocarea efectelor benefice ale marijuanei. În studiu, Chen şi colegii săi arată că anumite impacte pozitive ale THC-ului, precum cele observate în şoarecii care modelează boala Alzheimer, se menţin şi atunci când aceştia primesc un inhibitor de COX-2. Totuşi, un astfel de inhibitor ar putea afecta efectele pozitive ale THC-ului asupra altor boli, precum SIDA, spune Gonzalez. „Este prea devreme pentru a da un răspuns definitiv, însă acest studiu va duce cu siguranţă la realizarea unor noi cercetări interesante”, subliniază GOnzalez.
O concluzie a studiului este aceea că THC-ul şi endocanabinoizii pot provoca efecte opuse atunci când se ataşează de CB1, spune Marsicano. Acest lucru sugerează că ar putea fi prea simplu să ne gândim la CB1 ca la un simplu comutator care face întotdeauna acelaşi lucru când este activat, mai spune Marsicano. De exemplu, CB1 poate veni în forme relativ diferite, iar THC-ul ar putea fi foarte bun la ataşarea de una dintre aceste forme.
Autorii argumentează că un analgezic precum aspirina ar putea preveni anumite dezavantaje ale consumului de marijuana. Gonzalez cauţionează însă că marijuana sub formă de ţigară conţine mai mulţi compuşi activi decât THC-ul simplu, iar aceştia ar putea juca şi ei un rol în afectarea memoriei şi în alte efecte secundare.
În ceea ce priveşte persoanele care consumă marijuana recreaţional, Marsicano afirmă că folosirea ibuprofenului ar putea duce la „distrugerea senzaţiilor pe care la caută”. Spre exemplu, spune cercetătorul, efectele asupra memoriei de lucru îi poate face pe unii oameni predispuşi să sară de la un subiect la altul în timpul conversaţiilor, lucru care îi poate distra. „Aşa că ceea ce noi numim efecte secundare ar putea fi lucruri care îi atrag pe oameni în ceea ce priveşte marijuana”, concluzionează Marsicano.
Sursa: Science Mag