Cometa ISON se apropie de Soare. Iată cum poate fi zărită pe cer în România! (VIDEO)

Potrivit mai multor surse, au fost semnalate mai multe „aripi” în jurul cometei, un detaliu ce ar putea să indice faptul că nucleul cometei s-a spart deja în mai multe fragmente.

În schimb, astronomul Karl Battams a declarat, într-un mesaj postat pe blogul „Comet ISON Observing Campain” afiliat NASA, că există şi alte explicaţii posibile pentru acest fenomen.

• Record de turiști în Japonia! Cât au cheltuit cei 3,31 milioane de vizitatori?
• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar

El crede că acele „aripi” ar putea fi cauzate de emisiile de praf sau de trecerea cometei ISON printr-o zonă de vânturi solare.

„Dar, dacă s-a fragmentat, atunci ar trebui să vedem câteva schimbări dramatice în zilele următoare”, a adăugat el.

„În general, în astfel de situaţii, ne aşteptăm la o creştere a strălucirii, urmată de o scădere dramatică în strălucirea cometei”, a mai spus el.

Sâmbătă, experţii au anunţat că ISON a intrat în „modul complet de erupţie”, după ce gradul ei de strălucire a crescut spectaculos în doar 24 de ore.

Numeroase fotografii şi înregistrări video realizate de astronomi amatori au fost trimise în aceste zile pe site-ul NASA. Multe dintre aceste înregistrări au fost realizate cu binocluri şi cu telescoape de mici dimensiuni.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că ISON va deveni şi mai strălucitoare în săptămânile următoare şi îi încurajează pe astronomii amatori să fotografieze ei înşişi „cometa secolului”.

ISON poate fi urmărită cel mai bine pe un cer întunecat, când linia orizontului nu este obturată, din zonele rurale.

Deşi cometa poate fi văzută cu ochiul liber, un binoclu simplu poate oferi o serie de detalii spectaculoase, precum coada, filamentul şi neregularităţile de la suprafaţa nucleului.

Cometa ISON se află de acum destul de aproape de Soare şi, până la sfârşitul lunii noiembrie, poate fi văzută în zori, pe orizontul estic.

Pe 28 noiembrie, ISON se va apropia la o distanţă de 1,9 milioane de kilometri de suprafaţa Soarelui. După ce va ocoli astrul, cometa se va întoarce spre aceeaşi regiune din spaţiu de unde a venit.

Cometa a fost descoperită în septembrie 2012 de doi astronomi amatori care au utilizat International Scientific Optical Network (ISON), o reţea de telescoape operată de Rusia. La acea vreme, cei doi astronomi au fost uimiţi de strălucirea neobişnuită a cometei, deşi aceasta se afla dincolo de orbita planetei Jupiter.

La sfârşitul lunii noiembrie, ISON se va afla de 100 de ori mai aproape de Soare decât s-a aflat cometa Hale-Bopp, una dintre cele mai strălucitoare comete din secolul al XX-lea, care a putut fi văzută cu ochiul liber pe o durată record de 18 luni, al cărei maxim de strălucire a fost înregistrat în 1997.

Pe măsură ce apropie de Soare, uriaşul câmp gravitaţional al astrului va face ca ISON să se deplaseze cu o viteză de 376 kilometri pe secundă.

Razele Soarelui vor încălzi acest bulgăr de gheaţă, metal şi rocă până la 2.760 grade Celsius. Din acest motiv, ISON va deveni mult mai strălucitoare decât cele mai multe comete văzute de pe Terra, iar anumiţi specialişti consideră că strălucirea ei o va depăşi pe aceea a Lunii.

Alţi experţi spun că presiunea uriaşă ce va fi pusă asupra nucleului va duce la dezintegrarea cometei, întrucât căldura Soarelui va topi nu doar gheaţa, ci şi roca şi metalul acesteia.

Un alt grup de savanţi se aşteaptă ca ISON să supravieţuiască trecerii pe lângă Soare, întrucât nucleul ei are un diametru estimat la 1,9 kilometri, fiind suficient de mare pentru a rezista în faţa căldurii emise de astrul din centrul Sistemului Solar.

Specialiştii se aşteaptă ca ISON să fie vizibilă cu ochiul liber la primele ore ale dimineţii în luna decembrie şi în timpul nopţii pe durata lunii ianuarie.

În prezent, ISON poate fi văzută în constelaţia Fecioarei, în zori, pe orizontul estic.

Potrivit cercetătorilor, cometele reprezintă rămăşiţe îngheţate apărute după formarea Sistemului Solar în urmă cu patru miliarde de ani.

ISON, care nu a vizitat niciodată centrul Sistemului Solar în trecut, a apărut din Norul lui Oort, un „rezervor” de corpuri cereşti îngheţate aflat dincolo de orbita planetei Neptun.

Aceşti bulgări de gheaţă sunt „împinşi” ocazional de gravitaţia solară dincolo de Norul lui Oort, fiind plasaţi astfel pe o traiectorie care îi aduce aproape de centrul Sistemului Solar.

Majoritatea cometelor nu sunt vizibile cu ochiul liber. Cea mai cunoscută dintre este cometa Halley, singura care vizitează Sistemul Solar destul de des şi are o strălucire suficient de mare pentru a fi văzută de majoritatea oamenilor cel puţin o dată pe durata vieţilor lor.

Cometa Halley revine în Sistemul Solar la fiecare 75 de ani şi ne-a vizitat ultima dată în 1986.

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, cometa ISON poate fi văzută şi în România, dimineaţa, înainte de răsăritul Soarelui. Între 20 şi 26 noiembrie, aceasta va putea fi văzută doar pentru o oră, însă vizionarea va fi mai uşoară pentru că strălucirea cometei creşte. După 25/26 noiembrie, cometa nu va mai fi probabil vizibilă din România pentru că aceasta se va afla în dreptul Soarelui. Cometa ISON va apărea tot pe cerul de dimineaţa după data de 2 decembrie.

Cometa ISON pe cerul României    (Ilustraţie: Astro-Urseanu)

Surse: Mediafax, Daily Mail