Autorităţile europene lansează un semnal de alarmă privind o gravă ameninţare. România e printre ţările cele mai afectate

Avertismentul forului european este cel mai recent dintr-o serie de apeluri lansate de autorităţile medicale din jurul lumii, care se tem că în viitorul apropiat infecţiile simple nu vor mai putea fi tratate.

Folosirea excesivă şi abuzul antibioticelor a dus la o creştere a infecţiilor rezistente la tratament. Experţii sunt alarmaţi mai ales de bacteriile care nu pot fi ucise cu carbapeneme, cea mai puternică formă de antibiotice existentă.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

ECDC anunţă că proporţia infecţiilor rezistente la carbapeneme a crescut masiv în ultimii patru ani, mai ales în sudul Europei, iar astăzi majoritatea ţărilor europene au raportat cazuri.

Cele mai severe cazuri implică infecţii ale fluxului sanguin, însă bacteriile rezistente la medicamente pot provoca probleme serioase şi în tractul respirator şi în cel urinar.

Datele ECDC arată că rata infecţiilor provocate de Klebsiella pneumoniae, o cauză frecventă a îmbolnăvirii pacienţilor din spitale, ce erau rezistente la carbapeneme a depăşit 5% în 2012 în cinci ţări europe: Grecia, Cipru, Italia, România şi Slovacia.

În 2009, doar Grecia şi Cipru depăşeau acest prag.

De asemenea, ECDC afirmă că un nou motiv de îngrijorare constituie apariţia bacteriilor Acinetobacter rezistente la carbapenem, ce reprezintă astăzi mai bine de 25% din infecţiile din 8 din cele 18 ţări analizate.

„Carbapenemele sunt ultima clasă de antibiotice de ultimă instanţă, astfel că situaţia este cu adevărat îngrijorătoare”, a declarat Marc Sprenger, directorul ECDC.

„Din 2009, a devenit din ce în ce mai răspândit în spitale fenomenul în care medicii se confruntă cu pacienţi cu infecţii rezistente la Acinetobacter carbapeneme, ceea ce de multe ori duce la folosirea unor medicamente vechi şi toxice”, a explicat specialistul.

Dincolo de folosirea mai prudentă a antibioticelor – ceea ce implică şi o mai mare recunoaştere din partea publicului a faptului că antibioticele nu pot ucide virusuri – oficialii afirmă că este nevoie de mai multe cercetări asupra antibioticelor.

În ultimii ani, industria farmaceutică a eşuat în efortul de a descoperi noi medicamente antimicrobiene, iar companiile au preferat să se dedice unor linii de cercetare mai profitabile, cum ar fi tratamentele anti-cancer şi cele împotriva bolilor cronice.

Pfizer, cândva liderul în acest domeniu, a închis centrul de cercetări antibiotice din Connecticut în 2011, spre mâhnirea multor oameni de ştiinţă. Acum, Pfizer îşi concentrează eforturile anti-bacteriene asupra vaccinurilor.

Printre alte companii care au renunţat la aceste eforturi se numără Bristol-Myers Squibb şi Eli Lilly, astfel că doar câteva firme, precum GlaxoSmithKline şi Merck, mai lucrează la conceperea antibioticelor.

Roche a reintrat în acast domeniu după ce a anunţat luna aceasta o alianţă în valoare de 550 de milioane de dolari cu Polyphor, o companie privată, pentru a dezvolta şi comercializa un antibiotic experimental împotriva superbacteriilor de spital.

Iniţiativa Roche a fost salutată de Maire Geoghegan-Quinn, Comisarul European pentru Cercetare, Inovaţie şi Ştiinţă. „Avem nevoie să descoperim metode prin care să folosim mai înţelept medicamentele antimicrobiene şi să dezvoltăm noi medicamente şi tratamente”, a anunţat Geoghegan-Quinn, care a adăugat că decizia UE de a finanţa Polyphor în cadrul unui proiect de cercetare a fost justificată de decizia Roche.

Surse: Reuters, ECDC, Raport ECDC [PDF]