Adio, alcool? Cea mai nouă inovaţie: „îmbătatul” fără mahmureală şi cu un antidot care ne permite să şofăm
Nutt este profesor de neuropsihofarmacologie în cadrul Imperial College London şi totodată directorul Diviziei de Neuropsihofarmacologie din cadrul Centrului pentru Farmacologie şi Terapie din cadrul aceleiaşi universităţi.
Profesorul Nutt a publicat de curând în paginile ziarului The Guardian un articol în care anunţă că ştiinţa ne permite să concepem o metodă mai sigură prin care să ne „îmbătăm”.
„Alcoolul este unul dintre cele mai vechi şi totodată unul dintre cele mai periculoase droguri, fiind responsabil pentru 2,5 milioane de decese la nivel mondial, adică mai multe decât malaria sau SIDA. Motivele sunt cunoscute: alcoolul este toxic pentru toate sistemele din corp, dar mai ales pentru ficat, inimă şi creier. Consumatorii scapă de inhibiţii, ceea ce duce la un volum uriaş al violenţei, şi provoacă dependenţă, astfel că 10% dintre consumatori devin dependenţi. Dacă alcoolul ar fi descoperit astăzi, el nu ar putea fi comercializat, pentru că este mult prea toxic pentru a putea fi permis sub legislaţia care stabileşte standardele alimentare, ca să nu mai vorbim despre pragul de siguranţă aplicat în cazul medicamentelor. În această eră în care lumea este tot mai conştientă de propria sănătate, este ciudat că aceste aspecte ale alcoolului sunt rareori discutate”, scrie Nutt.
„Singura metodă dovedită prin care putem reduce daunele provocate de alcool este prin limitarea consumului, lucru realizat prin creşterea preţului şi reducerea disponibilităţii de cumpărare. Majoritatea guvernelor se tem să facă acest lucru din cauza opiniei publice şi a temerilor că bugetul va avea de suferit din cauza taxelor pierdute (excepţia notabilă fiind Scoţia, care are o strategie de preţ minim pentru alcool). O strategie alternativă care poate oferi beneficii mai mari pentru sănătate ar fi să concepem o variantă mai sigură a alcoolului”, anunţă Nutt.
„Ştim că principala ţintă a alcoolului în creier este sistemul neurotransmiţător GABA (acid gamma aminobutiric), care menţine creierul calm. Alcoolul relaxează consumatorii prin imitarea şi amplificarea funcţiei GABA. De asemenea, ştim că există o serie de subsisteme GABA ce pot fi ţintite cu medicamente selective. Astfel, în teorie, putem produce un surogat al alcoolului care îi face pe oameni relaxaţi şi sociabili şi elimină efectele nedorite, cum ar fi agresivitatea şi dependenţa.
Am identificat cinci astfel de compuşi şi acum am nevoie să îi testez pentru a vedea dacă oamenii consideră că efectele sunt la fel de plăcute ca în cazul alcoolului. Provocarea constă în prepararea noii băuturi într-un mod în care să continue să fie la fel de gustos şi de atrăgător. Cel mai probabil, noua băutură va lua forma unui cocktail, astfel că prevăd numeroase arome. Celălalt avantaj major al acestei abordări ştiinţifice a îmbătării este faptul că prin ţintirea compuşilor ce afectează sistemul GABA, vom putea să producem alţi compuşi care să fie vânduţi alături de substitutul de alcool drept antidot.
Am încercat ambele variante. După ce am explorat un posibil compus, m-am simţit relaxat şi uşor îmbătat şi somnoros pentru aproximativ o oră, iar apoi la câteva minute de la consumarea antidotului eram treaz şi ţineam o prelegere fără să fiu afectat în niciun fel”, relatează Nutt.
Ce lipseşte ca acest produs să fie lansat pe piaţă?
„Tot ce îmi mai trebuie este finanţarea necesară pentru a testa produsul şi pentru a-l lansa pe piaţă. Câteva contacte cu industria alcoolului m-au făcut să înţeleg că sunt interesaţi de acest nou produs, însă nu simt nevoia să interacţioneze cu el până când nu devine o ameninţare la adresa vânzărilor. Această situaţie se aseamănă cu situaţia companiilor producătoare de tutun când au fost lansate pe piaţă ţigările electronice. Iniţial, nu s-au implicat, dar acum majoritatea companiilor producătoare de tutun lucrează la rândul lor la producerea unor ţigări electronice. La fel, fără să investim într-o nouă abordare a alcoolului, nu vom realiza potenţialul uriaş pentru sănătatea umană pe care îl reprezintă o alternativă mai sigură”, concluzionează Nutt.
Sursa: The Guardian